Seria ideilor de city break cu care vrem să te invităm în câteva destinații frumoase de weekend din România se oprește astăzi în centru țării. La Râșnov.
Râșnov este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România. Se află în sud-vestul Depresiunii Brașovului, la 15 km de municipiul Brașov, pe cursul râului Ghimbășel, la 650 m altitudine.
Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic, județul Brașov te cucerește prin complexul peisaj natural și localitățile sale fermecătoare cu aer medieval sau arhaic. Aici, fiecare poate petrece clipe minunate, în orice anotimp, de la o drumeție relaxantă sau pe două roți printre coline sau pe cărări de munte, la o adevărată aventură în zborul parapantei ori pe pârtiile de schi și snowboard.
Brașovul fascinează prin cetățile medievale și bisericile sale fortificate, prin autenticitatea peisajelor agro-pastorale și potențialul său ecoturistic, prin multiculturalismul său, prin sălbăticia și bogăția naturii…
Compus din regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și o parte din Pământul crăiesc (zona Rupea sau Țara Cohalmului), puţine zone ale ţării reunesc o atât de mare diversitate de peisaje, formaţiuni geologice şi paleontologice, elemente valoroase de biodiversitate, și un bogat patrimoniu cultural și arhitectural.
Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, mai umedă și răcoroasă, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase.
Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitații este relativ mai ridicată.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6 C, temperatura maximă absolută fiind de 37 C în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Precipitațiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vântul la sol are direcții predominante dinspre vest și nord-vest și viteze medii cuprinse între 1,5 și 3,2 m/s.
Localitatea Râșnov numără în prezent aproximativ 16.000 locuitori. Stema orașului reprezintă un scut cu trei trandafiri.
Situat în centrul țării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru, la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului și la capătul nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr, Bran și Cheia Predeal, orașul Râșnov păstrează de peste veacuri același iz istoric al unui burg prosper.
Nu trebuie să detaliem foarte mult pentru a aduce argumente ca să mergem la Râșnov pentru cineva care doar a trecut prin localitate. Acesta are o motivație puternică de a merge la Râșnov. O facem însă pentru aceia care nu au ajuns niciodată acolo fiindcă chiar au ce vedea. O sa începem cu câteva obiective turistice demne de a fi vizitate de turiștii veniți la Râșnov.
Biserica evanghelică „Sfântul Matthias”
În anul 1394 documentele îl amintesc pe Ştefan, pleban al bisericii „Sfântul Mathias” din Râşnov şi Decan al Braşovului. Însă singura biserică a comunităţii creştine a saşilor râşnoveni, păstrată până în prezent, datează de la începutul secolului al XIV-lea. Biserica catolică purta hramul Sfintei Fecioare Maria şi după Reformă a devenit lăcaşul de rugăciune al saşilor evanghelici.
Odată cu Reforma religioasă saşii au văruit frescele bisericii. Însă pe partea de nord a corului bisericii a fost descoperită vechea pictură, datată la anul 1500.
În anul 1682, în biserica evanghelică a fost montat un altar nou. În anul 1781 a fost înlocuită orga veche de 113 ani cu o orgă realizată de silezianul Johann Frill.
După incendiile din 1587, 1623 şi 1718 lăcaşul de cult a fost mult deteriorat. Înfăţişarea actuală a bisericii evanghelice datează din perioada 1774-1775, când s-a ridicat un nou acoperiş şi au fost înălţate zidurile bisericii.
Deoarece în incendiul din 1718 cele trei clopote s-au topit, în 1720 se toarnă un clopot nou. După 200 de ani, la încheierea primului război mondial, au fost cumpărate din Apold două clopote mari, sfinţite în 1927.
Cutremurul din 26 octombrie 1802 a provocat distrugeri mari bisericii evanghelice şi turnului acesteia. Turnul reconstruit până în 1804 avea o înălţime de 13 metri şi era prevăzut în vârf cu un glob aurit şi o stea.
Biserica ortodoxă veche „Sfântul Nicolae”
În Râşnov se află cea mai veche biserică ortodoxă din sud-estul Transilvaniei: biserica ortodoxă românească cu hramul „Sfântul Nicolae”.
Monumentul a fost ridicat în mai multe etape. În urma cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că lăcaşul a fost ridicat în sec. al XIII-lea. Acestei faze arhitecturale îi aparţin altarul şi nava mică.
În anul 1384 refacerea lăcaşului beneficiază de sprijinul domnitorului Ţării Româneşti, Radu I. Biserica a fost alungită şi lărgită. De acum se pare că provine amprenta gotică din arhitectura bisericii râşnovene.
În 1773 biserica a fost mărită prin contribuţia negustorilor braşoveni Ioniţă şi Radu Boghici. Forma actuală datează din deceniul trei al secolului al XIX-lea. Pictura interioară de factură bizantină se pare că a fost realizată în secolul al XVII-lea.
De-a lungul secolelor, biserica a primit numeroase donaţii de la domnitori şi boieri din Ţara Românească.
Cetatea Râșnov
Cetatea Râşnov străjuiește străvechiul Oraș al Rozelor și este unul dintre cele mai frumoase și mai vizitate monumente din județul Brașov. Se numără printre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent datează din secolul al XIV-lea.
În secolul al XVII-lea, interiorul cetăţii a fost organizat ca o mică aşezare cu locuinţe, şcoală, capelă și fântână, putând astfel asigura traiul cvasinormal al populaţiei pe termen lung.
CETATEA DACICĂ
Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de fortificaţie încă din epoca bronzului. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Fortificaţia dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani şi pare a-şi afla sfârşitul în preajma războaielor dacice.
CETATEA TEUTONĂ
Cetatea medievală se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea teutonă în Ţara Bârsei, iar după plecarea cruciaţilor, cetatea din lemn a fost reconstruită sau transformată în una din piatră. Deşi nu există nicio menţiune documentară care să confirme această ipoteză, totuşi, fortificarea colinei încă din antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea săsească din Ţara Bârsei în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, tehnica construcţiei, fundaţia şi elevaţia primei incinte, identificate de majoritatea istoricilor în secolul al XIII-lea, ar putea fi argumente care să susţină ipoteza existenţei unei cetăţii anterioare primei menţiuni documentare.
BURGUL DE PE DEAL
Prima menţiune documentară a cetăţii de la Râşnov se referă la o fortificaţie puternică care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când, în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime.
În anul 1421 este atestat primul asediu otoman. Însă cetatea rezistă eroic şi turcii ridică asediul îndreptându-se spre Braşovul încă nefortificat, pe care îl distrug. Turcii au mai asediat fără succes cetatea din Râşnov şi în campaniile din 1436 și 1441.
Atât în timpul catastrofelor naturale, cât şi a invaziilor militare, şansa supravieţuirii aşezării de la poalele muntelui Postăvarul a fost refugierea locuitorilor săi în cetatea ridicată pe dealul ce domină drumul Branului.
Cetatea, aşezată pe o stâncă abruptă, este accesibilă numai pe latura răsăriteană. Astfel, arhitectura sa a fost adaptată reliefului, fortificarea urmărind eficienţa apărării dealului, fără niciun fel de pretenţii arhitecturale de înfrumuseţare. Impozantă prin amplasament, pusă în evidenţă şi de dealul defrişat, cetatea a avut ziduri ridicate la o înălţime medie de 5 m, un număr maxim de 8 bastioane şi o intrare puternic fortificată.
Cetatea comunităţii râşnovene are două curţi: exterioară şi interioară. În curtea exterioară, numită „curtea din faţa cetăţii” sau „grădina cetăţii”, erau adăpostite vitele. Încă din secolul al XIV-lea, în curtea exterioară a fost ridicată o capelă. Intrarea principală în curtea interioară a cetăţii este precedată de o construcţie circulară fortificată, prevăzută cu numeroase guri de tragere, două herse şi un drum de strajă (Barbacana de Est).
Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost „a doua vatră a Râşnovului”, locuitorii târgului respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării. În incinta cetăţii erau căsuţele locuitorilor (până în prezent au fost identificate 83 de încăperi), care serveau ca adăpost şi cămară în timpul asediilor.
FÂNTÂNA CETĂŢII
Marele dezavantaj al locuirii cetăţii îl constituia lipsa alimentării cu apă. Când asediile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârşite, refugiaţii din cetate ieşeau noaptea pe poarta principală şi aduceau lichidul vital de la un izvor ştiut numai de ei.
COMOARA CETĂŢII
Cu prilejul asediului de la 1613, partea superioară a turnului Báthory a fost distrusă. Sub zidul prăbuşit a rămas inventarul turnului de apărare: trei căni de cositor cu capac, arme, instrumente, unelte de fier, ghiulele de piatră, ceramică, un ac de păr aurit şi cea mai valoroasă parte a tezaurului – 416 monede de argint. ,,Zestrea” turnului de apărare a fost descoperită în 2001.
MĂRTURIE ISTORICĂ
În secolul al XVIII-lea schimbarea situaţiei politico-militare din sud-estul Europei în favoarea Imperiului Habsburgic, securizarea graniţelor sale sudice, a permis atât o dezvoltare economică neîntreruptă a Râşnovului, târg de graniţă, cât şi, prin diminuarea pericolului invaziilor militare, o scădere a interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale.
Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor.
Totuşi, în timpul revoluţiei din 1848-1849, Râşnovul fiind străbătut de armatele revoluţionarilor maghiari, dar şi de trupele imperiale austriece şi ţariste, locuitorii săi au preferat să se refugieze cu avutul lor în spatele zidurilor cetăţii.
REŞEDINŢĂ REGALĂ?
Impresionaţi de avantajele dobândite de brăneni după transformarea castelului Bran în reşedinţa particulară a reginei Maria, Consiliul orăşenesc din Râşnov, întrunit într-o şedinţă festivă la 2 august 1923, decide dăruirea cetăţii Râşnovului Principelui Moştenitor Carol al României, râşnovenii sperând ca viitorul rege Carol al II-lea să transforme cetatea în „reşedinţă de odihnă, ca un loc de relaxare în acest sănătos colţ al Ţării Bârsei”. Însă Carol nu s-a arătat deloc interesat să locuiască într-o cetate medievală, la fel cum nu s-a arătat niciodată deosebit de entuziasmat de ideea mamei sale, regina Maria, de a transforma castelul Bran într-o reşedinţă regală.
RESTAURAREA CETĂŢII
În 1937, după o vizită în cetatea Râşnovului, Octav Şuluţiu lăsa posterităţii o frumoasă descriere dar şi un înţelept îndemn: „Ar fi păcat să se distrugă această mărturie istorică. O reconstituire a ei s-ar impune. Dar nu o renovare care să o falsifice, să introducă elemente noi. Să se întărească tot ce există şi atâta”.
Cutremurul din 11 noiembrie 1940 afectează puternic cetatea. Renovarea, de care vorbea şi Octav Şuluţiu devenea absolut obligatorie. Întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-1956.
CETATEA ŞI FILMUL
Cetatea Râşnovului a intrat în istoria cinematografiei româneşti mai ales ca decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974).
În 1967, la Râşnov este realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic, Antonella Lualdi, Gheorghe Dinică. Filmul a fost nominalizat anul următor la ,,Globul de aur” şi la ,,Oscar” pentru cel mai bun film străin. În timpul filmărilor, în cetate s-au descoperit urme de locuire dacice.
ULTIMUL ASEDIU
În perioada 2000 – 2007, cetatea medievală a fost agresată de intervenţiile ilegale ale chiriaşului cetăţii, SC Drumuri Publicitare SRL, reprezentată de Alberto Drera. Pe ruinele capelei evanghelice a fost ridicat un turn, în care s-au montat rezervoare de fibră de sticlă, în curtea interioară a fost construită o terasă-restaurant, în căsuţe urmau să fie amenajate spaţii de cazare, capela catolică din grădina cetăţii a fost distrusă în totalitate şi în aceeaşi incintă, terenul a fost nivelat cu escavatorul, determinând o reducere drastică până la anulare în unele locuri a posibilităţii de studiere a stratigrafiei sitului arheologic, iar în turnul triunghiular au fost montate ferestre de tip Vellux etc.
Primăria Râşnov, proprietarul cetăţii, a reziliat în anul 2004 contractul de concesiune şi începând din vara anului 2008 a reluat administrarea, în întregime, a monumentului istoric.
Cheile Râșnoavei
Din vârful Postăvarului (1.799 m) către vest-sud-vest coboară o creastă din stâncă albă, calcaroasă, a cărei imagine este familiară localnicilor. Creasta sfârșește abrupt în Cheile Râșnoavei (Râșnovului) și apare pe harta turistică sub numele de Muchia Cheii.
În impresionantul perete din Cheile Râșnoavei – malul drept – s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. Alături de aceste trasee, în Cheile Râșnoavei au apărut și alte trasee care pot fi cu ușurință reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicată pe stâncă.
Cheile Râşnoavei este zona ideală pentru a practica apinismul, călăria, bungee jumping-ul sau pentru plimbări și picnic-uri în mijlocul naturii.
Din chei până la cabana Poiana Secuilor, până la cabana Trei Brazi, până în Poiana Brașov sunt 3 trasee: unul prin Râpa Dracului, care este foarte frumos și mai scurt, al doilea prin Valea Lungă, și al treilea prin Groapa de Aur.
Pe stânci sunt trasee amenajate pentru alpiniști, se poate sări cu coarda elastică, se poate da cu tiroliana sau se poate escalada – chiar dacă nu ai experiență.
Peștera Râșnoavei
Peștera Râșnoavei este situată în Munții Postăvarul, aproape de localitatea Râșnov, județul Brașov. Cavitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 390 m și este frumos decorată cu concrețiuni.
În sezonul ploios nu este accesibilă, existând pericolul inundației. Cei care se încumetă să exploreze această peșteră au nevoie de un minim de echipament: îmbrăcăminte impermeabilă, bocanci sau cizme, lanternă și un ghiozdan cât mai micuț cu provizii pentru a economisi spațiu.
Se poate ajunge la Peștera Râșnoavei pe traseul montan cu plecare din Râșnov, pe traseu marcat, Valea Cărbunarii, până la Peștera Râșnoavei (aprox. 1 oră). Un alt traseu montan cu plecare din Râșnov, este către Valea Cetății (spre Bisericuța Păgânilor – o stâncă ce poartă această denumire), care se întâlnește cu traseul de pe Valea Cărbunarii în platoul mare, apoi spre Peștera Râșnovei (aprox. 3 ore).
Peștera Valea Cetății
La o distanţă de numai 1,5 km de Râșnov şi 7,5 km de Poiana Braşov, Peştera Valea Cetăţii (aflată în rezervaţia naturală cu același nume) este o atracţie turistică de excepţie aflată la doi paşi de Cetatea din Râşnov.
Lăculeţele ce oglindesc formaţiuni enigmatice perfect modelate de apă şi aer înconjoară o impozantă sală Catedrală care, cu cei peste 30.000 de metri cubi ai săi, deschide ochilor un tavan de poveste cu volute şi arce de calcar de un alb cum rar poţi vedea în lume.
Amenajată cu cele mai moderne tehnologii, peştera oferă un parcurs şi o iluminare ce face şi un claustrofob să uite de pereţii care-l înconjoară şi să se simtă într-un palat de cristal. Accesul se face din parcarea de pe drumul naţional Poiana Braşov-Râşnov după 450 de metri de parcurs relaxant cu piciorul prin carstul împădurit al rezervaţiei naturale Valea Cetăţii.
Dino Parc Râșnov
Dino Parc Râșnov este cel mai mare parc cu dinozauri din Sud-Estul Europei și un muzeu în aer liber, unic în România! Cu o suprafață totală de 1,6 hectare, parcul găzduiește 55 de dinozauri atestați științific, reproduși în mărime naturală conform ultimelor descoperiri paleontologice.
Parcul a fost vizitat de peste 1 milion de turiști până în prezent, iar permanent sunt aduse noi expoziții științifice naționale și internaționale. Printre multe altele, la Dino Parc Râșnov este expusă reproducerea celui mai mare animal zburător din lume, Hatzegopteryx Thambema, care putea face ocolul pământului în zbor fără oprire, dar și un meteorit real, extrem de rar, descoperit în România.
De asemenea, în parc există dinozauri animatronici, un traseu de aventură, o tiroliană, un labirint cu lasere, un cinematograf 9D, o fereastră interactivă cu realitate augmentată și multe alte zone interactive, atât pentru cei mici, cât și pentru adulți.
Dino Parc Râșnov este partener și susținător al comunității paleontologice din România, multe dintre expozițiile din cadrul parcului fiind realizate în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Universitatea București, Institutul Geologic Român, Muzeul Național Secuiesc, Muzeul Județean de Istorie Brașov și parteneri internaționali privați.
Zona Râșnov este păstrătoarea unor tradiții minunate în România:
Balul Călușarilor
Căluşarii reprezintă una din tradiţiile importante ale râşnovenilor, iar steagul cetei a fost moştenit de la Societatea de Lectură Română, fondată în 1896. Cel mai important eveniment al ansamblului, Balul Căluşarilor, are loc, de regulă, în a doua zi de Crăciun, când dansatorii se adună pentru a colinda şi a juca Sârba, Brâul, Fecioreasca sau Căluţul oltenesc, alături bineînţeles de tradiţionalul Dans al Căluşarilor.
„Joc de zeci de ani şi conduc ceata. Generaţiile se schimbă, dar eu am rămas în loc. Am mai făcut şi pauze, dar vreau să joc atât cât mă ţin picioarele”, a spus bătrânul căluşar râşnovean, Mircea Ilie, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani și care este, în acest moment, cel mai bătrân călușar din țară. De asemenea, alături de ceata acestuia, pe scenă au urcat fetele de la „Romana”, care au oferit un alt dans vechi de peste 150 de ani, jucat şi el la majoritatea evenimentelor de acest gen la Râşnov.
În 2018, pentru al doilea an consecutiv, Balul Călușarilor s-a desfășurat în luna ianuarie.
„Sunt oameni care sunt plecaţi în perioada sărbătorilor, pe 26 decembrie, dată la care ne adunam odinioară, astfel că am hotărât, pentru o prezenţă cât mai mare, să petrecem pe 20 ianuarie”, a explicat Dorin Armăsar, unul dintre organizatori.
Deco Rustic Râșnov
Pictura tradițională săsească, pictura pe mobilă, pictor de firme și decorațiuni rustice pictate. În atelierul Deco Rustic din Râșnov execut piese de mobilier pictat,firme rustice pictate pe lemn sau placi decorative pictate. De asemeni, reconditionez lazi de zestre sau alte piese de mobilier pictat. Ocazional organizez seminarii la cerere referitor la pictura traditionala .Pentru mine pictura este o mostenire de familie,tatal fiind pictor, sunt mandru sa duc traditia mai departe. Claudiu Bixa
PICTURA TRADIȚIONALĂ
Mestesugul picturii traditionale pe mobilier are o istorie indelungata in Tara Barsei . In stil sasesc,maghiar sau romanesc,pictura decorativa traditionala infrumuseteaza ambianta interioara a caselor , folosinduse motive florale sau zoomorfe ca zona de inspiratie. Pictura pe mobiler nu se facea la intamplare ci era gandita in functie de beneficiar,de starea lui financiara,familiala sau sufleteasca .Laleaua, garoafa,lacramioara,margareta,dar mai ales trandafirul in diferite stadii de inflorire sunt cele mai des reprezentate flori. Fiecare floare avea o semnificatie anume: laleaua inseamna mandrie, trandafirul – pasiune, lacramioara – gingasie, floarea deschisa – maturitate, floarea inchisa – feciorie. Toate modele reprezinta asa-zisul arbore al vietii, un motiv foarte vechi, care provine din Persia Antica si este o metafora pentru tinerete vesnica, pentru viata fara de moarte.