Bucovina sau Țara Fagilor, care se suprapune în mare parte județului Suceava și apoi trece granița înspre Cernăuți, este poate cea mai frumoasă și completă zonă din România din punct de vedere turistic, cu o bogăție extraordinară oferită de natură, meșteșuguri și tradiții, istorie și religie, agrement și sporturi de iarnă.
Practic, Suceava este un județ care livrează o mulțime de frumuseți și unicități, este ca un muzeu în aer liber, putând asigura fără probleme o vacanță încărcată până la refuz de vizite și drumeții memorabile.
O vizită în satele bucovinene poate fi un cadou minunat pentru tine și familia ta. Pentru că o vizită în Bucovina este, fără discuție, o doză de liniște și relaxare pe care oricine o merită.
Așa că, dacă găsești câteva zile libere în agenda ta, acum în perioada toamnei, și vrei să surprinzi peisaje minunate, să te bucuri de liniște, ospitalitate și de o atmosferă marcată de tradiția și spiritualitatea românească, te îndemnăm să mergi în Bucovina.
Bucovina este o regiune istorică impresionantă prin tradițiile pe care a reușit să le conserve foarte bine de-a lungul timplui, prin peisajele Dumnezeiești de frumoase si prin numeroasele mănăstiri seculare.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
O vizită În Bucovina nu înseamnă doar un pelerinaj pe la Mănăstiri (despre care am scris și noi în COLȚIȘOR DE ROMÂNIA de multe ori:)
O vizită în Bucovina înseamnă întâlnirea fascinantă si contactul cu localnicii, oameni harnici și primitori, cu mâncarea excepționala gătită după rețete tradiționale românești si o multime de povești. Fiindcă, nu-i așa, povestea este cea care dă farmecul unei povești în orice loc minunat din lume și din România.
Un alt argument care trebuie luat în seamă este și statutul de destinație ecologică. Una dintre cele 5 existente și acreditate în România.
Bucovina se poate mândri de acum cu faptul că este a cincea destinație de ecoturism din România. Țara Dornelor a fost recunoscută oficial de Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT). Acest statut a fost obținut în urma unei acțiuni de dezvoltare a Asociaţiei de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD), prin care se dorește dezvoltarea și consolidarea destinațiilor de ecoturism din România, finanţate de Romanian – American Foundation şi Fundaţia pentru Parteneriat, Programul Green Entrepreneurship 2.0.
Momentan, în România există doar patru destinații de ecoturism, printre care Ţara Haţegului – Retezat, din judeţul Hunedoara, Ţinutul Zimbrului – Vânători, din Neamţ, Zărneşti – Piatra Craiului, din judeţul Braşov şi Mara – Coşău – Creasta Cocoşului, din Maramureş.
Regiunea ecoturistică din Țara Dornelor se află în partea de sud-vest a judeţului Suceava, regiunea istorică Bucovina și face parte din unitatea de relief specifică Depresiunii Dornelor. Aceasta este formată din municipiul Vatra Dornei şi nouă comune – Ciocăneşti, Cârlibaba, Iacobeni, Dorna Arini, Şaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Coşna şi Poiana Stampei. Destinaţia este străjuită de patru masive montane din Carpaţii Orientali, respectiv Giumalău, Călimani, Suhard şi Bistriţei.
Tocmai pentru a susține argumentat o asemenea invitație de vacanță te invităm prin acest articol într-un sat tradițional din Bucovina. La Dorna Candrenilor.
Dorna Candrenilor este o comună reprezentativă pentru Bucovina. Este una dintre cele mai mari și mai frumoase așezări ale județului Suceava. Dorna Cândrenilor se deosebește de alte aşezări prin arhitectura clădirilor social-culturale, cât şi a locuinţelor ţăranilor, construite într-un pitoresc stil local.
Totodată, aici poți simți căldura sufletului bucovinean, pe care cândrenii îl pun în rugăciune, în bucatele așezate pe masă, în munca câmpului și în inimile copiilor.
Este o zonă pe care Dumnezeu a dăruit-o cu multe bogății și cu gospodari pe măsură, care au învățat să se bucure de ele cu cumpătare și bună-cuviință.
Această minunat colțișor de România – comuna Dorna Candrenilor – este formată din patru sate (Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Dealul Floreni și Simizi) și se învecinează la nord-vest cu comuna Coșna, la nord-est cu Iacobeni, la est cu orașul Vatra Dornei, la sud-est cu Șaru Dornei iar la sud cu Poiana Stampei.
Teritoriul comunei Dorna Candrenilor este străbătut în lungul lui de râul Dorna care izvorăşte de la poalele muntelui Pietrosu, de sub vârful Mărişel, Strunior şi Tihu din Ardeal, străbate în lung comuna şi se varsă în Bistriţa Aurie.
Pe versantul stâng al văii Dornei terenul prezintă forme de podişuri, dintre care cel mai însemnat este Dealu Florenilor. Versantul drept al văii Dorna prezintă diferite forme de teren, cu mai multe vârfuri şi plaiuri: Pietrele Roşii, Piciorul Pântei, Halauri, Bâtci, Pietrele Dornei, Bâtca Roşie, Bâtca Brăhăilor, Smizi, Piciorul Lat, Pârlitura şi Arşiţa, toate situate pe versantul stâng al pârâului Negrişoara.
Pe versantul drept al pârâului Negrişoara se află Bâtca Negreşti, Piciorul Lat, Ascuţitele, Măgura, Buza Şerbii, Obcina şi Bâtca Priporului. Pe versantul drept al văii Dorna şi pe partea dreaptă a afluentului Pârâul Sec se află Plaiul Ulmi şi Bâtca Priporului. Bâtcile se detaşează faţă de nivelul cel mai coborât al vetrei depresiunii cu 150 – 200 m, fiind cvasicirculare la bază: Bâtca Priporului (1189 m), Bâtca Preleni (1069 m), Bâtcile Roşii (1181 m şi 1145 m). Aceste dealuri, măguri sau bâtci sunt martori de eroziune din placa de lave andezitice sau din etajul vulcanic piroclastic inferior.
Potrivit legendei, denumirea comunei vine de la numele primului ei locuitor, haiducul Candruţ, fugit din Transilvania şi stabilit aici cu multe sute de ani în urmă. În prezent un număr mare de familii din comună poartă numele de „Candrea”, motiv pentru care, pentru a se deosebi una de cealaltă, capului de familie i se adăuga întotdeauna prenumele tatălui sau chiar al bunicului.
Primii locuitori ai comunei deţineau pământuri întinse. În anul 1772, când s-a procedat la împărţirea moşiei Candrea, adunându-se laolaltă toţi membrii acestei mari familii de ciobani, s-a constatat că pământul lor avea o întindere uriaşă, de la vârful Măgura Calului (1.254 m), până dincolo de muntele Oușoru (1.639 m – Munţii Suhard). Trebuie să spunem că suprafaţa iniţială a comunei a fost de 25.819 ha, dar în anul 1956 se înfiinţează comuna Coşna şi o parte din teritoriul comunei Dorna Candrenilor va fi alipit comunei respective, Dorna Candrenilor rămânând cu o suprafață de 14.539 ha.
La Dorna Candrenilor, până nu demult, calea ferată trecea prin centrul localităţii, însă datorită accidentelor produse de tren, ea a fost mutată în partea de nord a comunei. Chiar la ieşirea din Vatra Dornei, profilul impunător al Ouşorului (1.639 m altitudine), atrage atenţia oricărui călător, dominând orizontul local. De altfel Dorna Candrenilor este aşezarea cea mai apropiată de acest munte, fiind situată la poalele sudice ale lui. Aşa se explică faptul ca vârful conic, deosebit de atrăgător, al Ouşorului ţi se înfăţişează în toată splendoarea lui, cu brâul de un verde întunecat, dat de pădurea de molid, care îl încinge de jur-împrejur.
Drumeţul ajuns pe aceste meleaguri, cu greu va rezista ispitei, lăsându-se învins până la urmă de chemarea ademenitoare a muntelui. Până în vârf va trebui să urce 800 m, dar orizontul larg ce se deschide de aici va răsplăti din plin efortul. Astfel, dintr-o rotire poţi cuprinde cu privirea întreaga lume de munţi din nordul Carpaţilor Orientali şi chiar din centrul acestora.
Spre sud, mai ales de la gura pârâului Negrişoara se profilează silueta maiestoasă a Călimanilor.
Comuna Dorna Candrenilor este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare minerale, în parte valorificate încă din secolul trecut. Astfel, la Dorna Candrenilor, în anul 1898 a fost construit un stabiliment balnear, cu băi carbogazoase şi nămol. Staţiunea a funcţionat până în anul 1937, când clădirea a fost mistuită de un incendiu. Renumele de care se bucură această staţiune reiese şi din faptul că numai cu un an înaintea tristului eveniment, peste 1000 de vizitatori nu au putut fi cazaţi. Staţiunea dispunea de un parc întins pe 26 ha, care există şi astăzi, de teren cu nămol (6 ha), 3 izvoare captate si 5 necaptate.
Astăzi, izvoarele minerale de pe teritoriul comunei sunt valorificate în cele 5 staţii de îmbuteliere, una situată in centrul comunei, vizavi de parc, iar celelalte la Poiana Negri, Dealul Floreni, Poiana Vinului şi Poiana Coşnei.
Din punct de vedere economic, Dorna Candrenilor dispune şi de alte ramuri productive: lactate şi brânzeturi (în localitatea Dealul Floreni), forestieră (există aici un sector de exploatarea lemnului şi un ocol silvic), zootehnică etc.
Flora de pe pajiştile montane din Ţara Dornelor, aflate pe soluri cu mineralizație scăzută în fier şi mangan, provine dintr-un circuit agricol ecologic, unde nu au existat forme agricole asociative înainte de 1989, cu agricultură intensivă, păstrându-se puritatea solului. Vacile se hrănesc cu această floră şi de aceea laptele din Țara Dornelor are un gust autentic şi plin de savoare, diferit de alte zone ale ţării şi alte regimuri de furajare.
Vizitatorul sosit aici va remarca desigur arhitectura specific bucovineană, cu case mari construite din lemn, multe dintre ele cu etaj, cu numeroase încăperi, cu frumoase decoraţii exterioare având motive florale sau geometrice, în general stilizate. Spre marginea aşezării casele sunt din ce în ce mai risipite, pierzându-se spre poalele munţilor, fapt care dă o notă caracteristică peisajului în care se încadrează armonios.
De asemenea, călătorul ce poposeşte aici va admira, de bună seamă, frumosul port al localnicilor, dominat de culorile roşu şi albastru, sau al iei la care se disting verdele, albastrul, roşul şi movul.
Dorna și Negrișoara, cu ape limpezi de munte sunt săgetate de păstrăvi şi lipani, uneori şi de scobar care urcă până aici.
Iubitorii de drumeţii pot ajunge uşor în Parcul Naţional Călimani pentru a admira frumuseţea formaţiunilor stâncoase ale rezervaţiei geologice “12 Apostoli” înconjurate de minunatele peisaje din Munţii Călimani. Activitatea vulcanică şi ulterior a agenţilor externi a dus la crearea unor forme stâncoase deosebite care au inspirat atât folclorul local cât şi cultul religios ortodox. Numeroase din aceste minunăţii au denumiri atât folclorice cât şi religioase.
În apropiere, la poalele Vf. Lucaciu (1.770 m), este construită o mânăstire, la care se poate ajunge şi cu mijloace auto urmând un drum forestier din satul Poiana Negrii.
Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vârful Ouşoru – Munţii Suhard (1.639 m), de unde se poate admira toată Depresiunea Dornelor. Din înălţimea vârfului Ouşoru, întreaga depresiunea se prezintă sub forma unui relief vălurit, cu altitudini medii de 800 – 900 m, constituind o „oază” de relaxare benefică organismului uman.
Tot aici trebuie să menționăm că timp de două zile la sfârşitul lunii iulie, în bazinul Dornelor au loc spectacole, concursuri sportive, expoziţii, simpozioane şi distracţie cât încape.
Nota de ansamblu a manifestării este dată de specificul folcloric şi de cel religios (evenimentul este prilejuit de sărbătorirea hramului bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din localitate).
În această perioadă, în parcul comunei se desfăşoară un târg cu specific folcloric unde meşterii bucovineni îşi etalează produsele realizate manual şi cu migală. La Căminul Cultural are loc o expoziţie de carte.
Cu ocazia acestei sărbători cu iz local vor fi desemnaţi şi cetăţenii de onoare ai Dornei Candrenilor pentru anul în curs, cărora li se vor înmâna diplome de onoare.
Prin aceste activități, vizitatorii au ocazia să se familiarizeze cu obiceiurile bucovinene ce fac zona candrenilor atât de specială.
În ceea ce privește agrementul, în comuna Dorna Candrenilor există un parc de aventuri “Titus Adventure Park”, care cuprinde trasee cu tiroliene, tir cu arcul, cățărat în copaci, paintball etc. Menționăm că în cadrul COnsiliului Local al comunei s-a înființat un punct de informare turistică.