Dacă e consumată cu măsură, țuica e un adevărat medicament.
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor. Ea reprezintă un simbol al ardelenilor și a fost atestată documentar în Bistrița, la 1386, într-un act maghiar de percepție fiscală sub numele de „cujka”. În anul 2013, în România se produceau anual 130 de milioane de litri de țuică.
Istoria ţuicii cu mărgele de Salva o spune Ioan Angelini , un producător de produs tradițional din România. ”Țuica cu mărgele de Salva – este un produs Angelini început în 1918 (are mai mult de 100 de ani), când bunicul meu, italian – atunci a fost un val de migraţie de italieni – a venit în România și s-a stabilit la Salva, lângă Năsăud”.
”Bunicul meu avea două pasiuni și ocupații, în același timp: făcea roţi pentru căruţe şi ţuică. De la el a rămas moştenire şi primul cazan de fiert ţuică, pe îl puteți admira şi astăzi”.
”Numele mărcii – “Ţuică cu mărgele de Salva – produs de Angelini” l-am dat după numele familiei, localitatea în care s-a dezvoltat această mică afacere și mărgelele, care reprezintă tăria ţuicii. Ca să testezi tăria trebuie să scuturi bine sticla. Dacă are 50 de grade, țuica face mărgele, iar din momentul în care ai scuturat-o și până numeri la 50, mărgelele nu trebuie să dispară. Am avut nevoie de 7 ani pentru a înregistra această marcă, am făcut foarte multe investiţii, însă mă bucur foarte mult că am reușit.”
„Ţuică de Bistriţa cu mărgele”. Aşa se numeşte băutura cu care se mândreşte Ioan Angelini, producător din Salva, singurul dintre cei 8000 de proprietari de cazane de fiert ţuică din judeţ care are toate actele în regulă şi o poate vinde în ţară şi străinătate. Frumos îmbuteliată, băutura tradiţională e căutată de cei care vor să cumpere un cadou pe care să îl ducă peste hotare, dar şi de turiştii care trec prin Bistriţa.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Prezent la una dintre ediţiile târgului organizat la Biserica Evanghelică, Ioan Angelini a reuşit să vândă multe sticle cu ţuică, în special turiştilor din străinătate, românilor care muncesc în afara graniţelor şi vor să ducă un cadou inspirat la întoarcere, dar şi unor români veniţi din toată țara.
”Fructele necesare sunt din producție proprie, din cele peste 80 de hectare de livezi pe care le-am luat în concesiune. Nu stropim pomii, aşa că totul este sută la sută natural. E uşor de verificat: dacă în căzile cu borhot nu apar musculiţe, atunci țuica nu e naturală. Acolo unde apare musca, e naturală. Vă invităm să veniți să vedeţi cum arată căzile noastre, să vedeți procesul de producție traditional și să degustați, “la cald”. La distilerie lucrăm în familie, avem patru cazane de cupru, așa cum este obiceiul la noi, în care producem între 10 şi 15 hectolitri pe an. Facem țuică de prune bistrițene – cele mai bune pentru țuică – de pere, mere și gutui, toate bine coapte, ca să vă oferim produse de cea mai bună calitate, de 50 de grade, atât cât ne permite legea. E destul de tare, dar se poate şi mai tare.”
”Dacă e consumată cu măsură, cu paharul, nu cu sticla, țuica e un adevărat medicament. În special pentru inimă, vă indicăm țuica de prune.”