Limanul Razim, sau Razelm, este cea mai mare întindere de apă dulce din România. Zona numită în antichitate Halmyris vrăjeşte prin măreţia peisajului, gingăşia florilor şi sălbăticia vieţuitoarelor.
Limanul Razim sau Razelm este o lagună formată pe litoralul Mării Negre prin bararea de către cordoane litorale a golfului antic. Cu 394,30 km², este întinderea de apă cea mai vastă din complexul lagunar înconjurător de 731 km². Adâncimea maximă este de 2,80 metri.
Acest liman se află în estul României, în județul Tulcea din Dobrogea, în vecinătatea litoralului Mării Negre.
Înainte de îndiguirile efectuate în anii 1980, limanul comunica cu Marea Neagră – la nord prin gura Periteașca și la sud prin gura Portița – aceste căi de migrație fiind foarte importante pentru speciile de pește care veneau să-și depună icrele în limane. Primind apă dulce din Dunăre prin brațul Sfântu Gheorghe și prin intermediul canalelor Dranov și Dunavăț, limanul a devenit, după închiderea gurilor, un lac de apă dulce. În nordul lacului se află insula Popina declarată rezervație naturală.
Delta Dunării este un alt colț de rai al României. Despre acest relief “minune” putem spune că este rezultatul unei relații de peste 13.000 de ani dintre fluviul Dunărea și Marea Neagră. Aceasta este situată în zona de est a României, iar suprafața sa totală este de 4152 kmp ai deltei, dintre care doar 3446 aparțin țării noastre. De asemenea pe hartă, aceasta se prezintă în forma clasică a literei delta, de aici venind și denumirea. Delta Dunării se află pe locul cinci în lume datorită mărimii sale și a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în anul 1991, ca rezervație a biosferei.
Delta Dunării este o comoară a naturii, un muzeu al biodiversității, fiindcă aici ne întâmpină peste 5400 de specii de floră și faună, 30 de tipuri de ecosisteme și un paradis al păsărilor unde întâlnim exemplare de pelican creț și nenumărate specii de vertebrate ovipare din întreaga lume. Tot aici se găsesc și singurele păduri de nisip din România, pădurea Letea și pădurea Caraorman.
Complexul Lagunar Razim – Sinoe cuprinde Lacul Razelm, în suprafaţă de 71.500 ha (din care fac parte depresiunea Razelm Goloviţa, grindul Periteasca, grindul Lupilor) şi Lacul Sinoe, delimitat între grindul Lupilor, Marea Neagră – podişul Dobrogei, în suprafaţă de 16.500 ha. În zona Lagunei Razim-Sinoe se găsesc 10 din cele 20 de arii strict protejate ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, aflăm de pe site-ul www.razim-sinoe.ro. Autorii au citat lucrarea „Delta Dunării rezervaţie a biosferei“, semnată de Petre Gâştescu şi Romulus Ştiucă.
Lacul Sărături Murighiol (87 ha) – Această zonă este situată în afara limitei ARBDD, între localităţile Murighiol şi Plopu, fiind delimitată la est de localitatea Murighiol, la sud, de şoseaua Plopu-Murighiol şi la vest şi nord, de dealurile Murighiol.
Lacul Sărături Murighiol este situat în terasa Dunării, are o lungime de circa 2 km şi o lăţime maximă de 500 m. Este singurul loc din România unde se găseşte o colonie de pescăruş cu cap negru, care cuibăresc pe micile insule din lac. Tot aici întâlnim pescăruşul râzător, chira de baltă, câteva perechi de piciorong, prundăraş de sărătură, raţa cu ciuf, cioc întors. Datorită salinităţii apei, lacul îngheaţă numai în perioadele de iarnă cu temperaturi foarte scăzute şi pe perioade scurte, fapt ce transformă acest areal într-un important spaţiu de hrănire pentru gârliţe, lebede şi pentru numeroase păsări de mal.
Insula Popina (98 ha) este un martor de eroziune calcaros din uscatul nord-dobrogean, situat în nordul Lacului Razim, cu o altitudine de 47 m. Dintre plantele identificate, 38 de specii au fost semnalate pentru prima dată pe teritoriul RBDD după anul 1990. Privitor la spectrul faunistic, au fost identificate cca 200 specii de insecte. Pe faleza stâncoasă, Insula Popina adăposteşte o numeroasă populaţie a şarpelui de apă, iar dintre cele 130 de specii de păsări semnalate, 17 cuibăresc aici, pe faleza de loess. Primăvara, când vegetaţia este săracă şi pitică se pot întâlni păsări de mlaştină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure: privighetoarea roşcată, presura cap negru, ciocârlia de Bărăgan etc. Izvoarele uşor mezotermale care apar pe ţărmul nordic al insulei (încă nestudiate) conferă acesteia un plus de interes ştiinţific. Fauna de nevertebrate cuprinde rarităţi ca păianjenul veninos „văduva neagră” şi miriapodul gigant. Insula Popina constituie un loc important de popas al păsărilor migratoare, călifarul alb şi vânturelul roşu.
Sacalin – Zătoane (21.410 ha) – Situată în estul unităţii Dranov, se caracterizează printr-o succesiune de grinduri marine mai tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul marin, la care se ataşează fosta Insulă Sacalin, în prezent, peninsulă prin alipirea părţii nordice cu spaţiul deltaic. Este delimitată în est sud-est de apele marine, parţial de grindul Crasnicol şi de alte câteva grinduri mai mici în vest nord-vest, iar în sud-vest de canalul Perişor. Grindurile sunt acoperite cu vegetaţie de pajişti. Cordoanele litorale, puţin consolidate, alternează cu depresiuni, canele, unele cu circulaţie a apei mai puţin activă (Lejai, Crasnicol) dar şi cu circulaţie activă (Canalul Buhaz-Zăton). Lacurile, cele din interiorul zonei protejate, dar şi cele de la ţărm (Zătonul Mare, Zătonul Mic), datorită abraziunii marine îşi lărgesc continuu legătura cu Marea Neagră. Această arie extinsă se caracterizează prin multe tipuri de habitate, dominate de stufăriş şi păpuriş. Au fost identificate peste 150 de specii de alge şi circa 300 de specii de plante superioare, acestea formând aproximativ 85 de asociaţii vegetale. Dintre plantele superioare, Eclipta alba a fost semnalată în România pentru prima dată. Această zonă strict protejată are o importanţă deosebită din punct de vedere avifaunistic atât ca loc de pasaj în timpul migraţiilor, cât şi a prezenţei în aria Lejai a unei colonii de pelicani de circa 400 de perechi de pelicani creţi şi circa 100 perechi de pelicani comuni. De asemenea, pe Gârla Turcească se mai formează o colonie cu circa 100 perechi de egrete mici şi circa 50 perechi de stârci de noapte. Lacurile reprezintă condiţii bune pentru cuibăritul lebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole, abundente aici şi pe Insula Sacalin, unde se află şi cea mai mare colonie de chire de mare. Periteaşca – Leahova (4.125 ha) Este situată între complexul lagunar Razim-Sinoe şi litoralul marin şi reprezintă un mozaic de grinduri şi lacuri puţin adânci (Periteaşca, Coşna, Pahane-Rânec, Leahova), aflate într-un proces de continuă îndulcire după închiderea Gurii Portiţa şi consolidarea plajei litorale. În această arie protejată au fost identificate 45 de specii de alge şi circa 70 de specii de plante superioare, unele de interes comunitar. Pe litoral au fost identificate peste 100 de specii de insecte un fluture descris prima dată pentru ştiinţă. Tot în această arie protejată există circa 30 specii de peşti, una descrisă prima dată ştiinţific, 10 specii sunt comune pentru deltă. Speciile de amfibieni şi reptile sunt reprezentate prin populaţii numeroase. Dintre cele 180 de specii de păsări înregistrate, mai mult de jumătate cuibăresc aici. Aria deţine o deosebită importanţă ornitologică, prin faptul că aici, staţionează pentru hrănire şi popas numeroase păsări precum gârliţe, gâsca cu gât roşu, pelicani, raţe, călifari etc. Pe insula Bisericuţa, insulă calcaroasă, cuibăresc circa 26 exemplare de călifar alb.
Capul Doloşman (125 ha). Aria protejată este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Doloşman – Podişul Babadag, cu o altitudine de 57 m, constituit din calcare cretacice cu o faleză marină fosilizată. Se găseşte în apropierea localităţii Jurilovca şi cuprinde amplasamentul ruinelor cetăţii greco-romane Orgame/Argamum. Aici se găsesc circa 160 de specii de insecte, dintre care s-a identificat şi un coleopter endemic (Prosocuris phelandrii). Baza falezei calcaroase adăposteşte pe toată lungimea o populaţie numeroasă a şarpelui de apă, iar în arbuştii şi vegetaţia ierboasă trăieşte guşterul vărgat. De asemenea, atât pe platou, cât şi în fisurile falezei trăieşte şarpele rău, însă puţin numeros. Dintre cele circa 70 de specii de păsări, 9 sunt cuibăritoare: drepneaua neagră, rândunica, lăstunul de mal, vrabia de câmp, pescărelul albastru, vânturelul roşu, cucuveaua şi buha mare. Mamiferele sunt reprezentate prin 13 specii dintre care 8 sunt comunitare, inclusiv dihorul de stepă.
Grindul Lupilor (2.075 ha). Aria protejată este situată în sudul rezervaţiei, în complexul lacustru Razim-Sinoe, fiind delimitată la nord-vest de Lacul Zmeica, la est, sud şi sud-est de Lacul Sinoe, la vest de Canalul 2 iar la nord, de Lacul Goloviţa. Datorită poziţiei sale, a cotelor de relief reduse (0,5 – 1,5 m altitudine) şi a solurilor nisipoase de origine marină în partea nord-estică sunt specii lemnoase (sălcioara, cătina galbenă, salcie şi o plantaţie de pini). Dintre cele 300 de specii de plante identificate, 3 sunt de interes, 27 de specii au fost semnalate pentru prima dată în RBDD după anul 1990, iar 4 pentru România. Sunt, de asemenea, 169 de specii de insecte, din care lăcusta Saga pedo este de interes comunitar, 59 de specii au fost semnalate pentru prima dată după 1990 în RBDD, 10 specii semnalate pentru prima dată în România şi o specie descrisă în premieră pentru ştiinţă (Grospillus app.).
Grindul este un loc bun pentru depunerea pontei ţestoaselor de apă. Grindul Lupilor reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrănire a păsărilor, îndeosebi în perioada migraţiei de toamnă, când zona devine o concentrare impresionantă a faunei ornitologice şi, în special, o oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe). În apele lacurilor limitrofe are loc reproducerea naturală a peştilor (43 de specii), printre care crap, şalău, plătica etc. De asemenea, dintre cele 20 de specii de mamifere, se găseşte şi o populaţie foarte mică de bursuc foarte rar întâlnită. Iarna, când lacurile Razim şi Sinoe sunt îngheţate aici vin haite de şacal auriu, migrate din sudul Europei.
Istria – Sinoe (400 ha). Este situată în complexul lacustru Razim-Sinoe, în extremitatea nord-estică a grindului Saele. Cuprinde promontoriul constituit din şisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria şi are o lungime de circa 6 km şi o lăţime cuprinsă între 1,3 km spre nord-est şi 300 m spre sud-vest. Zona este caracterizată printr-o mare varietate de plante. Dintre cele 7 specii de reptile întâlnite, fac parte şopârla de iarbă, şarpele rău, broasca ţestoasă de uscat. De asemenea, broasca de pământ siriacă este numeroasă. Grindul reprezintă un important loc de pasaj pentru circa 290 specii de păsări, iar dintre acestea o treime cuibăresc aici. Zona are şi o importanţă arheologică deosebită, în partea ei nordică aflându-se ruinele Cetăţii Histria.
Grindul Chituc (2.300 ha). Aria strict protejată este situată în limitele complexului lacustru Razim-Sinoe, ocupând partea nordică a grindului Chituc. Se caracterizează printr-o succesiune de cordoane, dune şi lacuri, cu preponderenţa acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă faţă de linia ţărmului şi cu o dispunere în evantai. Au fost semnalate 4 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 315 specii de păsări, grindul Chituc fiind un important loc de pasaj pentru păsările migratoare. Tot aici au fost identificate 14 specii de mamifere.
Zona este bine conservată, principala ameninţare fiind pătrunderea speciilor invazive şi extinderea utilizării plajei pentru turism.
Insula Ceaplace (117 ha) este situată în partea de nord a lacului Sinoe şi este unul din cele trei locuri din România care găzduiesc colonii de pelicani creţi. Are o suprafaţă totală, incluzând luciu de apă, de 117 ha, iar suprafaţa aproximativă a insulei este de 0,6 ha. Aria include Insula Ceaplace, respectiv o suprafaţă înconjurătoare a acesteia constând din luciu de apă a lacului Sinoe, până la o distanţă de aproximativ 1 km de centrul ariei. Zona găzduieşte două habitate prioritare: ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea şi lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Megnopotamion sau Hydrocharition.
Insulele Prundul cu Păsări (187 ha). Zona este situată în partea de sud-vest a Lacului Sinoe şi este formată din două insule de circa 1,4 ha şi o suprafaţă înconjurătoare a acestora constând din luciu de apă a lacului Sinoe, până la o suprafaţă de aproximativ 1 km de centrul ariei. Insulele Prundul cu Păsări găzduiesc o colonie mixtă de păsări dintre care de importanţă majoră menţionăm lopătarul şi pelicanul creţ, până în prezent fiind înregistrate mai multe tentative de cuibărire ale acestei specii. Insulele sunt şi un important loc de popas pentru pelicanul comun şi pentru alte specii (în special păsări acvatice) cu statut de conservare nefavorabil.