România este o adevărată comoară a spiritualității românești. O țară în care tradițiile de secole au supraviețuit tuturor vicisitudinilor vremii fiind, probabil, alinarea și punctul de sprijin al românilor în toate momentele de cotitură.

Fiind aproape de sărbătorile de iarnă, ne-am gândit să aducem în atenția Dumneavoastră o tradiție de Crăciun din Munții Apuseni care a intrat în patrimoniul cultural al umanității.

Este vorba de colindul Junilor, care a fost înregistrat pe lista UNESCO sub denumirea de Colind de ceată bărbătească. Poate cea mai frumoasă variantă a colindului Junilor este cea din satul Mărișel.

La 52 de kilometri de Cluj-Napoca, în inima Munţilor Apuseni ai impresia că te întorci în timp. Prima zi de Crăciun este întâmpinată la Mărişel exact ca pe vremea bunicilor. Dimineaţa localnicii merg la biserică, apoi tineri îmbracaţi în straie populare pleacă la colindat pe uliţele satului şi invită la dans fetele necăsătorite.

Înaintea junilor colindă copiii. Debutul obiceiului de colindat are loc în Ajun, când copiii colindă cu “straiţele” agățate de gât, strigând din poartă în poartă “Bună sara lui Crăciun!” şi cântând colinde scurte, potrivit vârstei lor, adunând apoi în străicuițe covrigii (reg. colaci, pupti, n.n.), merele, nucile sau banii, darurile oferite de gazdele colindate.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Urmează colindatul cetei de feciori (junii satului). Cei ce continuă colindatul în urma copiilor, feciorii neînsuraţi, vor colinda întreg satul organizaţi în cete, pornind din mijlocul lui sau chiar din curtea sfintei biserici, cântând colinde cu diferite teme, de la cele păstoreşti, vânătoreşti şi agrare, până la cele cu motive biblice.

Colindatul se face necondiționat pe la toate casele, ceata intrând în toate curțile cu porțile anume lăsate deschise. După cântarea unei „corinde” în ogradă sau pe trepte, tinerii vor intra în interior, unde vor cânta colindele specifice locului, iar apoi vor fi serviţi cu cozonaci, vin şi pălincă de pe masa anume pregătită cu bunătăți. Tarostele cetei „alduieşte” colacul, cozonacul, băuturile şi bucatele, banii primiţi şi rostește „mulţămite” pentru omenia gazdei. Muzicanţii vor cânta un joc scurt, pentru ca fetele tinere și gazda casei să fie jucate. Plecarea cetei are loc cu colinda „uşii”, colindătorii plecând apoi spre alte gospodării. Satul este mare şi după înţelegere, de la casa preotului, colindătorii se împart în două sau mai multe cete pentru a parcurge într-o singură noapte întreg numărul mare de case al aşezării, inclusiv al celor din cătunele aparţinătoare.

La Mărișel se formează câte două cete, formate din 10-12 flăcăi, fiecare condusă de un tânăr însurat, numit staroste (taroste), care poartă o pană de fazan la cușma de blană, ca semn al funcției sale.

Vreme de două zile, Junii nu au voie să doarmă, până când nu colindă fiecare casă din Mărișel.

Tradiţia spune că din grupul junilor trebuie să facă parte 10-12 burlaci care dansează ca să arate bucuria pentru naşterea Domnului.

Avem băieţi buni şi în următorii ani sper să fie 3-4 cete de juni. Sper să rămână tradiţia în viitor, e foarte frumoasă, să domnească peste ani”, spune un localnic.

Nici o casă nu scapă necolindată: obiceiul spune că fiecare gospodărie trebuie să răsune de colinde care vestesc Crăciunul. De pe margine, bunicii îşi admiră nepoţii care au învăţat de la cei mari să preţuiască trecutul.

Cămaşa e de 200 de ani. Poale, năframă, pieptar, aşa se poartă. Şi tare ne bucurăm, abia aşteptăm să apucăm Crăciunul şi să mergem de la o casă la alta. Trebuie să păstreze tradiţia, să continuăm cu nepoţei”, spun colindătorii.

Faptul că tradiţia s-a transmis din generaţie în generaţie a fost recompensat. În anul 2014, Colindul Junilor de la Mărişel obiceiul a fost inclus în patrimoniul UNESCO.

Comuna Mărișel din județul Cluj este una dintre cele mai pitorești regiuni din Munții Apuseni. Frumusețea localității a ajuns și la urechile turiștilor străini, care sunt plăcut impresionați să descopere o priveliște pe care o credeau pierdută.

Comuna Mărișel este un loc încărcat de istorie, liniște și peisaje montane spectaculoase. Cea mai mare comună din România a impresionat turiștii străini prin priveliștea pe care o oferă, desprinsă parcă din povești, dar și mulțumită ospitalității localnicilor și legendelor de aici.

Stanislas, un turist polonez, a comparat comuna Mărișel cu regiunea istorică Malopolska, din țara sa natală.

„Acest sat seamănă cu ceea ce puteai vedea în Malopolska pe vremea străbunicilor. Este incredibil ca o zonă atât de frumoasă să fie izolată din cauza drumului prost”, a mărturisit turistul polonez.

Malopolska este o zonă din sud-estul Poloniei, care se învecinează la sud cu Munții Carpați. Aici, splendoarea peisajelor munților Carpați se îmbină armonios cu frumusețea orașelor medievale și a castelelor vechi de sute de anim.

Ce găsim în comuna Mărișel

Pe lângă priveliștea oferită de Munții Apuseni, turiștii care vin în Mărișel se pot bucura de mai multe lucruri. Pe de o parte, în sezonul rece, vizitatorii pot practica sporturi de iarnă pe pârtiile din comună. Din toamna anului 2015, se fac demersurile necesare pentru amenajarea a încă cinci pârtii, finanțate din bani europeni.

În sezonul cald, turiștii pot vizita Țâcla Gavrii, sau Tărâmul lui Zamolxe, denumire dată de localnici. Țâcla Gavrii este o stâncă înaltă și ascuțită, localizată pe defileul Răcătăului. Legenda spune că aici se află o peșteră unde s-ar fi adăpostit marele preot al dacilor, Zamolxe. În plus, în zona comunei Mărișel se află trei mari rezervații naturale, Rezervaţia Măguri-Răcătău, Rezervaţia Padiş și Rezervaţia Scărişoarao.