Dacă vreți să vedeți un loc minunat în România mergeți în Munții Apuseni. Am mai scris despre acest subiect. Astăzi o să particularizăm invitația noastră mergând în comuna Gârda de Sus, un adevărat centru turistic al Munților Apuseni.

Munții Apuseni este o destinație turistică de excepție apreciată la modul superlativ de jurnaliștii americani de la CNN.

Impresionaţi de munţii împăduriţi şi peşterile care apar la tot pasul, ziariştii americani pun Apusenii pe unul dintre locurile fruntaşe în topul lor.

„Timpul stă pe loc aici”, spun ei, în timp ce laudă aerul curat şi viaţa sălbatică. Valea Loarei, lacurile din Finlanda, parcurile naţionale din Polonia şi Ungaria apar şi ele în topul celor mai frumoase locuri din Europa, recomandate de CNN.

Locuitorii satului își asigură locurile de muncă și principalele venituri din agricultură, silvicultură și creșterea animalelor.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Localitatea a primit indicatorul de ”sat european” pentru lucrări de infrastructură, programe de promovare a turismului și acțiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peștera Scărișoara, reabilitarea unor drumuri comunale și amenajarea unei gospodării tipic moțești.

Comuna Gârda de Sus este un loc fermecător, aşezat pe cursul superior al Arieșului Mare, în inima Munților Apuseni la poalele Bihariei, culmea cea mai înaltă și masivă din Carpații Occidentali, dominată de vârful Curcubăta Mare (1849 m).

Amplasarea satelor din comuna Gârda de Sus este cel mai relevant exemplu al satului românesc din Munții Apuseni. Gârda de Sus se încadrează în zona caracteristică a Munţilor Apuseni, satele fiind răsfirate pretutindeni în grupuri de trei până la zece case formând cătunele, sau în grupuri de zece până la cincisprezece case la care se adaugă cătunele vecine formând sate.

Comuna Gârda de Sus are la această dată 17 sate în componența sa administrativă – satele Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus, Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești – și o suprafață de 8.211 ha.

Teritoriul comunei Gârda de Sus poate deveni stațiune turistică de interes local îndeplinind condițiile necesare pentru a obține acest statut.

Comuna Gârda de Sus este parte a Parcului Natural Munții Apuseni, deținând o zonă importantă cu peisaj carstic montan, cu o biodiversitate bine conservată, cu un turism specific și de calitate, cu un mod de utilizare durabilă a resurselor și o infrastructură care sprijină dezvoltarea durabilă.

Comuna, situată în inima Munţilor Apuseni, dispune de un număr important de obiective turistice şi culturale, pe teritoriul comunei aflându-se un număr de 10 peisaje declarate rezervaţii ale naturii precum şi de numerose formaţiuni carstice (peşteri, chei).

Pentru cei care nu știu, în comuna Gârda de Sus se află Peștera Ghețarul Scărișoara, peștera care adăpostește cel mai mare depozit de gheaţă fosilă din țară (75.000 mc).

Ghețarul Scărișoara este un ghețar de tip static, aflat pe fundul unui aven, reprezentând prima peșteră declarată monument al naturii din România.

Din centrul comunei pleacă majoritatea traseelor turistice ale zonei, deci putem spune că Gârda de Sus este „centrul turistic” al Munților Apuseni.

Beneficiind de activitatea profesionistă și intensă în folosul comunității sale, primarul localității Gârda de Sus, Marin Vîrciu, un om harnic, gospodar, implicat și dornic să dea localității sale farmecul, recunoașterea și aprecierea vizitatorilor, a reușit lucruri excepționale pentru comună în timpul celor 7 mandate de primar la Primăria Gârda de Sus. De asemenea primari are nevoie toată România.

Primarul comunei Gârda de Sus, Marin Vîrciu

Marin Vîrciu, primarul comunei Gârda de Sus, a reușit până în acest moment reabilitarea a aproape 50 de km de drum, creând în inima Munților Apuseni un circuit turistic până în vârf de munte, cei doritori având astfel posibilitatea să viziteze obiective naturale și culturale aparte, localizate în această zonă, dintre care pot fi amintite Rezervația naturală Peștera Poarta lui Ionele sau Rezervația naturală Peștera Ghețarul Scărișoara.

Politica dusă de primarul comunei Gârda de Sus, Marin Vîrciu, este o continuare a politicilor puse în practică de liderii celor 3 președinți de Consilii Județene în care se află Munții Apuseni – Cluj, Alba și Bihor – care își propun să dezvolte un amplu proiect turistic de interes național în această zonă, dezvoltând infrastructura rutieră a Munților Apuseni..

Gârda de Sus este o destinație de vacanță pentru tot timpul anului. Turiștii vin aici considerând zona și localitatea Gârda de Sus ca o oază de liniște, ideală pentru o vacanță de vis. Inclusiv pe perioada iernii.

În localitatea Gârda de Sus puteți vizita peșteri, biserici și chei spectaculoase.

Poiana Călineasa din comuna Gârda de Sus, județul Alba, reprezintă o locație de vis pentru o vacanță în inima Munților Apuseni. Pe care v-o recomandăm cu multă căldură.

Vara, la Poiana Călineasa se retrag şi ciobanii cu oile, şi orăşenii care fug de zarva urbană, dar şi străinii în căutare de oaze de linişte şi relaxare, într-un mediu rural autentic, dispărut în Apus, dar conservat foarte bine în Munții Apuseni.

În Apuseni, la cota 1.400, se află un loc feeric, cunoscut până nu demult doar de moţi, locuitorii mândri ai acestui ţinut. Poiana Călineasa este reşedinţa de vară a locuitorilor de pe cursul Arieşului Mare şi se află pe teritoriul comunei Gârda de Sus, pe culmile masivului Bihor. În ultimii ani, a devenit o destinaţie turistică căutată de tot mai mulţi turişti – iar explicaţia este foarte simplă: datorită asfaltării drumului de acces. Poiana Călineasa este aşa-zisa „mutătură“ (mutare) a crescătorilor de animale pe perioada verii.

Cu alte cuvinte, în fiecare an, în primăvară, oamenii îşi iau animalele şi urcă pe munte, unde stau până toamna. Spun că merg acolo „la vărat“ sau „la muntărit“, expresii folosite de localnici atunci când se referă la mutatul pe culmea muntelui. Peste 100 de colibe şi stâni, cum îşi numesc moţii casele din lemn, sunt răsfirate în această zonă. Sunt construcţii simple, care asigură un confort minim pentru proprietarii acestora. Înăuntrul lor, sătenii şi-au adus doar cele necesare traiului peste vară, dovadă că se poate trăi atât de simplu şi nepretenţios.

Oamenii şi-au construit aici şi o biserică, unde merg la slujbă în fiecare săptămână. Un preot din comună urcă sus pentru a sluji în folosul celor care trăiesc la Călineasa câteva luni pe an.

În lunile aprilie şi mai, oamenii din satele Gheţari, Casa de Piatră, Hănăşeşti, Poiana Horea, Ocoale şi Stânişoara pornesc cu animalele spre Poiana Călineasa. Cei care rămân în sate peste vară au misiunea de a cosi şi de a strânge fânul care va fi principala hrană pentru animale pe timpul iernii. „Noi ne simţim foarte bine aici sus, pe munte. Facem asta de sute de ani, din moşi strămoşi. Dacă nu am veni vara cu animalele în Poiană n-am avea ce să le dăm de mâncare iarna. Vara, pe terenurile din vale creşte iarba, pe care o cosim pentru la iarnă.

De ceva vreme au început să ne viziteze şi oameni de la oraş, mai ales că a fost asfaltat şi drumul. Din toată ţara vin – şi chiar din alte ţări. Toţi spun că e zonă frumoasă, plăcută, de care nu s-ar mai despărţi. Spun că e aer curat, de munte! Dar cu străinii numai prin semne ne putem înţelege“, spune Maria Todea, o localnică care deţine o căsuţă la Călineasa. Turiştii care se retrag la Poaian Călineasa sunt fascinaţi de tot acest ritual al ţăranilor, precum şi de frumuseţea peisajelor naturale. Din această poiană se văd văile Ordâncuşa şi Gârda Seaca, precum şi alte zone mirifice, cum ar fi vârfurile Găina şi Curcubăta Mare. Este, în cel mai tradiţional sens al cuvântului, un spectacol care-ţi taie răsuflarea.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La Poiana Călineasa se practică mai ales turismul de o zi. În special turişti care sunt cazaţi la pensiunile din vale, în localităţile Gârda de Sus, Arieşeni, Albac şi Scărişoara, se aventurează până în Poiană. Cine trece prin zonă ştie foarte bine că există acest loc pitoresc pe munte, unde se poate ajunge cu multă uşurinţă cu maşina. Nimeni nu ratează şansa de a vedea Poiana Călineasa măcar preţ de o amiază molcomă. Moţii mai întreprinzători îi aşteaptă pe turişti cu preparate tradiţionale, printre care la loc de cinste este celebrul balmoş, mâncarea tradiţională a oamenilor muntelui. De asemenea, mulţi şi-au achiziţionat şi instalat panouri solare, astfel că acum au şi energie electrică şi nu mai folosesc lămpile de petrol, ca pe vremuri.

„Am ajuns în Poiana Călineasa la vremea când într-un colţ al cerului se întrevedea sfârşitul iminent al soarelui, dar Poiana se bucura încă de căldura lui. În această lumină, verdele proaspăt şi crud al ierbii avea parcă reflexii aurii. Aerul rece şi curat al munţilor era îmbogăţit de parfumul păşunii. Din rândul colibelor, câteva firişoare de fum dezordonate se ridicau spre cer. Cadenţa tălăngilor care răsunau peste munţi era întreruptă doar de lătratul unui câine alarmat de prezenţa noastră. Însă nici el nu-şi lua prea în serios avertismentul. După câteva clipe a tăcut, lăsând filarmonica naturii să îşi continue concertul“, îşi descrie un turist primul contact cu Poiana Călineasa, începutul unei călătorii liniştite prin Apuseni.

În Poiana Călineasa au ajuns turişti din toată Europa – din Israel şi Grecia până în Cehia şi Germania. Maria Todea este una dintre gospodinele care îi omeneşte bine pe turişti, cu bucate tradiţionale: „Le dăm balmoş, plăcinte cu dulceaţă de fructe de pădure, afine, mure. Îi ospătăm cu ceea ce doresc ei. Dacă vor, le dăm şi smântână, brânză şi scovergi. Toate sunt mâncăruri de-ale noastre, pe care le pregătim aproape în fiecare zi. Ne mulţumesc şi spun că aşa ceva nu au mâncat niciodată“.

În fiecare an, în luna iulie, când Poiana este aproape un furnicar de oameni, Primăria Gârda de Sus organizează aici un târg – o tradiţie a moţilor de sute de ani, fiind destinat exclusiv celor care stăteau vara cu animalele pe munte. În prezent, târgul este mai mult un mijloc de a face cunoscută zona şi de a depăna amintiri despre obiceiurile din trecut. La târgul de pe munte se adună meşterii populari din zonă, se organizează spectacole folclorice şi se mănâncă din belşug bucate tradiţionale, spre deliciul vizitatorilor.