Articol din campania publicației COLȚIȘOR DE ROMÂNIA (www.coltisorderomania.ro) de promovare a celor mai frumoase locuri din Munții Apuseni.

În apropiere de malul Arieşului, într-o casă din satul Inceşti, în comuna devenită acum Avram Iancu, după numele marelui erou, s-a născut şi a crescut Crăișorul Munților, Avram Iancu.

Dacă ai fi trecut pe lângă ea fără să îţi fure ochii steagul tricolor atârnat ori bustul marelui luptător, nici nu ţi-ai fi închipuit că într-o casă aşa micuţă a locuit un mare om. Că această casă are o vechime de peste 200 de ani, fiind construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, chiar de către părinţii lui Avram Iancu.

Casa se încadrează perfect în specificul zonei, temelia fiind din piatră de râu, iar pereţii din lemn, cu grinzi masive de brad şi acoperişul ţuguiat şi foarte înalt, unde se afla afumătoarea ce pufăia pe micile deschizături ca nişte ochi, mi-au adus aminte de acoperişurile caselor din Transilvania.

Avram Iancu a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de țărani moți înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al lui Avram Iancu este Gheorghe Iancu, preot ortodox în satul Vidra de Sus, participant la răscoala lui Horea și rudă cu acesta. Fratele bunicului lui Avram Iancu a fost Horea.

Gheorghe Iancu (decedat înainte de 1812) a avut șapte copii, patru fete – Sântioana, Maria, Zamfira și Ana – si trei băieți – ALISANDRU tatăl viitorului erou, Avram și Ioan.

Tatăl lui Avram Iancu, Alisandru (1787-1855), a fost pădurar, apoi jude domenial. El a urmat școala primară în sat și probabil pe cea din Câmpeni. Mama lui Avram Iancu a fost Maria Gligor. Cei doi copii ai familiei Iancu au fost Ioan (1822-1871) și Avram].

Având o situație materială bună, Avram Iancu a urmat școala primară în satul natal, în crângul Târsa, unde l-a avut învățător pe Mihai Gomboș fiind apoi mutat de părinți la Poiana Vadului] și Câmpeni, absolvind la vârsta de 13 ani. Aici l-a avut dascăl pe Moise Ioanette. Gimnaziul l-a urmat începând cu anul 1837  la Zlatna, absolvind în anul 1841. S-a înscris apoi la Liceul Piarist din Cluj. Începând cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Clujj.

Fostul Liceu Piarist din Cluj

În anul 1846, așa cum obișnuiau toți cei care în epocă terminau științele juridice, a încercat să ocupe o funcție administrativă, solicitând să fie primit într-o slujbă de practicant fără salariu. Cererea sa a fost însă respinsă de guvernul din Cluj deoarece provenea dintr-o familie de iobagi, doar nobililor fiindu-le aprobate asemenea funcții. După câteva săptămâni s-a înscris cancelist la Târgu Mureș, la Tabla Regească (Curtea de Apel a Transilvaniei). Își ia examenul de avocat în martie 1848.] În perioada când a fost cancelist la Târgu Mureș i-a cunoscut pe cei mai mulți dintre tinerii români care aveau să îi fie camarazi de luptă în timpul Războiului Național din Transilvania: Nicolae Bârlea, Iacob Bologa, Ioan Buteanu, Petru Dobra, Vasile Fodor, Iosif Hodoș, Ilie Măcelariu, Florian Micaș, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Oros, Ioan Pinciu, Dionisie Pop Marțian, Samuil Poruțiu, Nicolae Solomon, Iosif Sterca-Șuluțiu, Dionisie Tobias, Amos Tordășianu. Tot în această perioadă îl cunoaște pe Nicolae Vlăduțiu, viitor prefect de legiune. și pe Nicolae Mureșan, viitor tribun.

Activitatea politică și militară din anii 1848-1849 indică o puternică implicare în apărarea drepturilor moților din Munții Apuseni, ”existența națională și limba maternă, iar eliberarea din iobăgie să se îndeplinească fără nici o despăgubire bănească, deoarece țăranii au plătit destul, chiar prea mult, timp de mai multe secole, de când nobilii le uzurpă nu numai drepturile civile, ci și pe cele sacre umane”.