Cu cele peste 3.450 de specii de flora si fauna, dar si cu suprafete importante de vegetatie stepica, Parcul National Muntii Macinului, declarat Rezervatie a Biosferei in anul 1998, este singura zona din Uniunea Europeana unde ecosistemele specifice stepei se intalnesc alaturi de paduri submetiraneene si balcanice.
Aici se gasesc aproape 70% din tipurile de roci cunoscute, plante care cresc din piatra seaca, pasari emblema pentru alte state dunarene si specii neprotejate in vreun alt loc din lume.
Atipici prin inaltime, cei mai vechi munti din Romania reprezinta vestigiile izolate ale sistemului muntos hercinic care strabatea odata continentul european de la vest la est si din care s-au mai pastrat masive incepand din Franta pana in Dobrogea de Nord.
Au o deosebita importanta intre formatiunile muntoase din Romania, fiind cei mai vechi munti dintre acestia, interesul cercetatorilor fiind orientat, catre vastul tezaur natural existent aici — geologic, botanic, zoologic. S-au format acum aproape 370 de milioane de ani, dupa procese tectonice care au scos la lumina sisturi cuartitice micacee de varsta precambriana, adica de acum 550 de milioane de ani, iar potrivit unor cercetatori, in zona se gasesc si roci de acum 650 de milioane de ani.
Cel mai inalt punct este Varful Tutuiatu care are o inaltime de 467 de metri si care este culmea intregului podis dobrogean. Peisajul muntilor este presarat cu monoliti erodati care, in raport cu imaginatia fiecaruia, pot fi oua de dinozaur, pinguini, sfinx sau babe, asa cum se intampla pe Culmea Pricopanului.
Muntii Macinului sunt cei mai arizi munti din Romania, clima caracterizandu-se prin veri foarte calduroase si secetoase, toamne lungi si uscate si ierni geroase si sarace in zapada. Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade Celsius, iar cantitatile medii de precipitatii nu depasesc 400 milimetri. Cele peste 1.770 de tipuri de plante din Muntii Macinului reprezinta aproape 50% din speciile reprezentative din flora Romaniei care sunt distribuite pe 0,05% din suprafata tarii.
In Culmea Pricopanului, se intalnesc 27 de specii de plante cunoscute numai in Dobrogea, alte 72 fiind protejate ca specii rare sau vulnerabile. Printre plantele deosebite se gasesc unele care cresc chiar din piatra, potrivit specialistilor, acest fapt fiind datorat rocilor magmatice care au un continut bogat de substante nutritive.
Mai mult de o treime din numarul total al speciilor de flora si fauna din Muntii Macinului este reprezentat de insecte. Cercetatorii au identificat pana acum 1.436 de specii, peste 900 dintre acestea fiind fluturi. Cel mai mare dintre acestia este fluturele ochi de paun de noapte care are o anvergura a aripilor ce poate atinge 12 centimetri si este recunoscut drept cel mai mare fluture din Europa, potrivit directorul de departament din cadrul Facultatii de Biologie si Geologie a Universitatii Babes Bolyai, Laszlo Rakosy. Insectele din unele zone ale Muntilor Macinului reprezinta pentru cercetatori ultimii reprezentanti ai faunei de clima mai rece si umeda care a caracterizat nordul Dobrogei acum 10.000 de ani.
În apropierea Parcului National Muntii Macinului, pe teritoriul comunelor Horia si Izvoarele, exista Rezervatia Naturala Dealul Consul care, alaturi de poiana ‘Regele Ferdinand’, de pe teritoriul comunei Niculitel, a fost declarata rezervatie naturala inca din anul 1927.
Fiind astfel cea mai veche arie de acest tip din Romania.
Valea Fagilor, o alta rezervatie naturala din Muntii Macinului, se afla in comuna Luncavita si se remarca prin prezenta unica a fagului tauric ce prezinta caractere intermediare intre fagul autohton, fagul oriental si flora de subarboret, unica in Dobrogea si asemanatoare fagetelor din Crimeea.
Din cele 24 de habitate prioritare identificate in Muntii Macinului, unul este unic in lume, Padurea de fag dobrogeana, care vegeteaza pe 155 de hectare din parc.
De asemenea, Muntii Macinului reprezinta singurul loc din lume unde se gaseste asociatia vegetala talpa leului-sambovina. Talpa leului este o planta care are tulpina inalta de pana la 15 centimetri si flori mici galben-aurii ce apar in martie-aprilie, in apropierea arborilor de sambovina dobrogeana, care ating pana la 25 de metri, au scoarta neteda de culoare gri, traiesc pana la 500 de ani si sunt specifici sud-vestului Asiei si zonei Marii Mediterane.
Muntii Macinului constituie cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din Romania. Printre cele 181 de specii identificate in aceasta zona care reprezinta 50% din avifauna tarii se numara si soimul dunarean. Este una din putinele specii din lume ai carei masculi participa la clocit facand schimb cu femela timp de 28-30 de zile. In alte state europene, este cunoscut ca soimul sacru, iar Muntii Macinului sunt singurul loc stiut din Romania unde cuibaresc.
Si pentru sorecarul mare zona e singura din tara in care cuibareste, intr-un numar semnificativ iar aici specia are cea mai importanta prezenta de pe teritoriul tarii.
Balaurul dobrogean este cel mai mare sarpe din Romania. Traieste la marginile padurilor, printre stancile si maracinisurile Muntilor Macin, iar lungimea lui este de 120-160 de centimetri. Uneori insa depaseste 260 de centimetri.
Broasca raioasa cenusie, comuna in zonele colinare si montane din Romania, dar identificata in doar patru puncte din Dobrogea, este considerata de o importanta deosebita de cercetatori reprezentand un supravietuitor al disparitiei florei si faunei in decursul timpurilor geologice strabatute de Muntii Macinului. Spre deosebire de alte specii de broaste, exemplarele de broasca raioasa cenusie sar doar daca sunt in pericol, stau mai tot timpul pe uscat, iar masculii oracaie incet si rar. Sunt slabi inotatori, iar pentru reproducere femela infasoara in frunzele unor plante acvatice pana la 12.000 de oua mici si negre. Specia nu are multi pradatori din cauza toxicitatii tegumentului care prezinta negi numerosi, mari si spinosi. Chiar daca este rezistenta la frig, la finele lunii septembrie, exemplarele acestei specii dispar pentru a hiberna sub pamant si a reveni in primavara anului urmator pentru perpetuarea speciei.
Surata acestei specii, broasca rosie de padure, este raspandita in Dobrogea intr-o arie limitata, iar specialistii o considera un relict care demonstreaza vechimea padurilor din zona.
Cea mai bine reprezentata specie din Muntii Macinului este testoasa dobrogeana ale carei efective sunt estimate la cateva mii de exemplare. Declarata ‘monument al naturii’, testoasa dobrogeana are o lungime de pana la 27 de centimetri, se hraneste cu frunze, flori si fructe, dar accidental, in dieta ei pot intra si rame sau melci mici, iar in conditii extreme, pamant cu un continut ridicat de substante organice. Ca o curiozitate, in timpul ritualului de imperechere care are loc primavara, exemplarele acestei specii participa la… adevarate concursuri de atletism. De obicei, testoasa mai mica este masculul care, atunci cand ajunge langa aleasa, ii ciocaneste carapacea prin miscari bruste. Dupa cateva luni de la ritualul de imperechere, femela depune pana la 12 oua care vor ecloza in august sau septembrie. Puii acestei specii intra uneori direct in hibernare pana in primavara urmatoare.
Lacul Iacobdeal, situat pe raza comunei Turcoaia, este numit de localnici ‘La fantana’ si s-a format in urma unor incercari de extragere a granitului, sistate din cauza filonului greu de prelucrat gasit de ingineri. In timpul lucrarilor, prin dinamitare, a fost eliberat un strat acviver inchis, aflat sub presiune, care a umplut cariera. Potrivit ecomuntiimacinului.wordpress.com, lacul adanc de peste 20 de metri nu are legatura cu vreo unitate acvatica, in el nu se varsa nicio apa curgatoare sau vreun canal de scurgere spre Dunare, alimentarea lui cu apa facandu-se din surse subterane necunoscute si din precipitatii.
Pe malurile apei, formate din roci granitice, nu creste vegetatie abundenta, iar unii specialisti sustin ca apa are un nivel mai ridicat de radioactivitate. Localnicii vin insa la acest lac cu turmele de oi sau vite si le adapa, iar vara copiii se scalda, folosind promontoriul stancos pentru sarituri.
Vegetatia saraca de stepa, exploatarile de piatra din apropiere, forma lacului si culoarea apei creeaza un peisaj unic, astfel ca zona unica prin toate componentele amintite poate fi inclus in aria obiectivelor turistice din Muntii Macinului.