Municipiul Brașov, reședința județului cu același nume, se află în centrul țării, la 161 km de Capitala României, București, în Depresiunea Brașovului.
Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un pinten (masivul Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cu autovehicule rutiere, cu trenul și, probabil, din anul 2020 și cu avionul prin intermediul aeroportului Internațional Brașov.
În apropierea sa se găsesc localitățile cu specific turistic Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara.
Municipiul Brașov are o suprafață de 167,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.
Brașovul este împărțit în două componente distincte: zona de influență barocă care șerpuiește la poalele Tâmpei și a masivului Postăvaru și zona întinsă de blocuri și fabrici. Principala atracție o reprezintă orașul vechi – cartierul Șchei, încă plin de farmec, unde veți găsi o mulțime de case și obiecte vechi, în special pe filon religios.
Atestat documentar în anul 1235 sub numele Corona, mai apoi Barasu – 1252 -, Brasov – 1288, cel mai important oraș al Transilvaniei al Evului Mediu a dominat viața economică a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brașov anul 1353 – Privilegiul de bază al orașului Brașov-, activitatea comercială din aceasta zonă era înfloritoare, Brașovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor dar, mai ales, pentru armele care se fabricau aici.
Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, țesătorii, postăvarii, armurierii, fierarii, arămarii, cositorarii, au făcut ca Brașovul să nu rămână doar un punct al comerțului tranzit, ci un înfloritor centru meșteșugăresc.
Construcția orașului a fost făcută conform celor mai înalte standarde ale vremii, zidurile cetății, bastioanele, turnurile de pază-apărare fiind completate de depozite, piețe, ateliere, prăvălii, hanuri, biserici, spitale, Brașovul acelor vremuri fiind un exemplu în organizarea – exploatarea resurselor existente.
Situat în inima României, orașul Brașov beneficiază de influența istoriei vechi. Brașov este destinația turistică favorită în România. La doar 13 km de oraș, sus pe munți, puteți descoperi o stațiune unică de iarnă: Poiana Brașov.
Sporturile de iarnă, în principal schi și snowboard, aduc în sezonul de iarnă mii de turiști din țară și din toată Europa.
Plimbările cu sania, cu ski-jet sau patinajul sunt doar câteva dintre lucrurile de care vă puteți bucura vizitând Poiana Brașov.
Principalele atracții turistice sunt orașul vechi fortificat, cartierul Șchei, unde veți găsi un număr de case vechi și un impresionant patrimoniu de antichități și obiecte de cult vechi.
Piața Sfatului este considerată un simbol al Brașovului, alături de Biserica Neagră. Situată în orașul vechi, Piața Sfatului a fost un centru comercial, social și cultural ale orașului, în decurs de multe secole. Descoperiți istoria în Cetatea medievală a Brașovului, faceți plimbări de relaxare în natură sau urcați muntele.
Explorati punctele de atracții locale, aflate nu la mare distanță de Brașov precum Bastionul Graft, Biserica Neagră, Bastionul țesătorilor, Cetatea medievală Râșnov, Castelul Bran și prima școală românească.
Biserica Neagră a fost construită în stil gotic și domină orașul Brașov cu dimensiunile sale. Numele bisericii a fost inițial Sfânta Maria, însă a fost schimbat în Biserica Neagră dupa incendiul care a avut loc în anul 1689, atunci când zidurile sale au fost înnegrite de fum.
Obiective Turistice Culturale Brasov
Biserica Neagră – este cea mai mare construcție în stil gotic din România și deține cea mai mare orgă din Europa.-
Vechea Cetate a Brașovului – construcție fortificată executată în lemn și piatră, transformată în prezent în restaurant.
Bastionul Țesătorilor – o construcție unică în felul său în România, unul din cele mai bine păstrate 7 bastioane ale cetății din secolul al XVI-lea, aici găsindu-se astaăi Muzeul Cetății Brașov.
Casa Hirscher – cunoscută și ca Sala Negustorilor, este construită în stil renascentist în perioada 1539 – 1545.
Prima Școala Românească – aici se afla diverse expoziții din istoria tipăriturii, precum manuscrise vechi, ediții princeps, lucrările tipărite de Coresi.
Tot aici găsim și sala de clasă a Primei școli românești din Transilvania.
Biserica Sfântul Bartolomeu – cel mai vechi monument arhitectural al orașului, construit la mijlocul secolului al XIII-lea în stilurile gotic și romanic.
Casa Sfatului – datată din secolul al XV-lea – domină orașul vechi. Astăzi se găsește aici Muzeul de istorie al județului Brașov, structurat pe patru secțiuni : arheologie, istorie medievală modernă si contemporană.
Strada Sforii a ajuns în ultimii ani o atracţie turistică recunoscută pe plan mondial. Pentru vizitatorii oraşului Braşov o plimbare pe uliţa îngustă este recomandarea tuturor ghizilor.
Strada Sforii are o vechime de câteva secole. A fost atestată documentar în secolul al XVII-lea şi mult timp a fost folosită doar ca o cale de legătură între străzile Porta Șchei şi Cerbului. Se spune că pe aici treceau în trecut pompierii ca să ajungă mai uşor în Șchei în cazul producerii unor incendii.
Arată ca acum 100 de ani
În vremea comuniştilor, dar şi după anii ’90 strada a fost lăsată de izbelişte şi nimănui nu i-a păsat că poate deveni o atracţie turistică importantă, deoarece este un element unic nu doar al Braşovului, ci şi al României.
Primele renovări la strada Sforii au avut loc în 1998, cu sprijinul unui sportiv braşovean revenit acasă din America. Dan Oprea a fost nemuţumit de cum arăta străduţa şi a reuşit să obţină o finanţare de 8.000 de euro pentru a schimba puţin aspectul străduţei.
Marea transformare a străzii de la un simplu gang îngust la o atracţie turistică veritabilă a venit în 2003. Atunci a fost schimbat pavajul şi s-au refăcut pereţii clădirilor. Strada şi-a recăpătat farmecul de odinioară şi datorită felinarelor care arată exact ca cele de acum 100 de ani. Lămpaşele folosite acum au fost comandate după modelul celor existente la muzeu, singura diferenţă fiind aceea că azi nu mai funcţionează cu gaz.
Promovare internaţională
Imediat după reabilitare, străduţa a fost inclusă în toate ghidurile turistice care prezentau Braşovul şi a fost promovată şi la târgurile de turism de peste hotare. Aşa a devenit celebră. A primit chiar şi o stea în Ghidul de Turism Michelin, semn că merită vizitată.
De asemenea, publicaţia americană The Huffington Post a inclus Strada Sforii într-un top al celor mai înguste alei din lume alături de străzi din Germania, Marea Britanie, Italia, Canada, SUA şi China.
Dimensiunile minuscule ale Străzii Sforii Strada Sforii este acum atestată ca fiind cea mai îngustă din Europa de Est. Are o lăţime care variază între numai 111 şi 135 de centimetri şi o lungime de 80 de metri.
Festivalul „Cerbul de Aur” este un eveniment tradițional pentru fenomenul muzical românesc și internațional. Festivalul are loc în Piața Sfatului din Brașov, de regulă, în lunile august-septembrie.
Desfășurat pentru prima dată în 1968, festivalul a lansat de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes în țară și în străinătate. „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmărește promovarea talentelor din România și de peste hotare. Printre artiștii străini ce s-au aflat pe scena festivalului se numără: Diana Ross, Amalia Rodrigues, Julio Iglesias, Sheryl Crow, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Patricia Kaas au fost prezenti.
Până în prezent au avut loc 18 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a lungul anilor. w