Vom începe astăzi un șir de articole despre un județ considerat de unii, cel mai frumos județ din România. Județul Vâlcea. Un județ care prin diversitatea formelor și elementelor care le oferă turiștilor și celor care iubesc natura, tradiția și spiritualitatea românească se califică fără niciun fel de probleme pentru acest loc în inima și în sufletele tuturor românilor.
Nici dacă am fi fost de pe altă planetă, nici dacă nu am fi fost români, nici dacă nu am fi creaţia Marelui Creator, nu am fi avut decât un singur răspuns: Vâlcea deţine cele mai frumoase locuri ale României.
Nu excludem dintr-o prezentare atât de frumoasă despre o țară fascinantă cum este România nici minunata Bucovină, nici măreţul Maramureş, nici solemnitatea Dobrogei, nici majestuoasa Clisură, dar templul, templul lui Dumnezeu este la la Vâlcea. Iar altarul acestui templu este Valea Latoriţei.
Cel mai discret loc cu putinţă, cel mai sălbatic, cel mai înalt punct al raiului pământesc, locul unde avem cel mai frumos canion din România, unde avem două lacuri, extrtem de frumoase, unde avem cele mai frumoase cascade, cele mai frumoase peşteri, cele mai frumoase legende, unde poezia se joacă atât de halucinant cu proza colţului de paradis, asta este Latoriţa.
Fiindcă fiecare element component al acestei zone merită o prezentare completă, prin acest articol vom începe cu o prezentare generală și succintă a zonei, pentru a vă stârni interesul și curiozitatea. Detaliile acestor minunății vi le vom prezenta detaliat pentru fiecare loc în parte.
Situate între Munții Latoriței și Munții Căpățânii, în partea de sud a Munților Latorița și în cea de nord a Munților Căpățanii, săpate de râul Latorița, afluent al Lotrului, Cheile Latoriței sunt unele dintre cele mai spectaculoase defilee din țară.
Zona Cheilor Latoriţei, precum şi cea învecinată, adăpostesc cea mai mare amenajare hidroenergetică de pe râurile interioare ale României: Ciunget, Vidra, Petrimanu, Galbenu, Jidoaia, Mălaia, Brădişor şi încă altele, măruntaiele munţilor fiind brăzdate de sute de kilometri de galerii, unele cu diametre mult mai mari decât cele ale metroului bucureştean.
Aici se poate întâlni cea mai frumoasă cascadă din România!
Cascada Borogeana este o minune a naturii. Da, este mai frumoasă decât Bigărul!
Aici, efectiv apa dansează pe munte, e un castel cu mii de aripi, de unde, în perdele îndantelate, apa îngerilor curge ca o armată imperială, pe o înălţime de 15-20 de metri, spre stânca flămândă, care o înghite, spunând totuşi că muntele este regele aici.
Zona Cheilor Latoriţei, precum şi cea învecinată, adăpostesc cea mai mare amenajare hidroenergetică de pe râurile interioare ale României: Ciunget, Vidra, Petrimanu, Galbenu, Jidoaia, Mălaia, Brădişor şi încă altele, măruntaiele munţilor fiind brăzdate de sute de kilometri de galerii, unele cu diametre mult mai mari decât cele ale metroului bucureştean.
A fost un efort extraordinar în realizarea celor 7 baraje și cele 3 centrale hidroelectrice, dintre care cea de la Ciunget, amplasată în inima muntelui la 100 m adâncime întrece orice imaginație. La acestea se adaugă peste 160 km de galerii săpate în inima munților.
Cheile Latoriței sunt de o rară frumusețe, peisajul fiind unul sălbatic completat de piatră, mușchi și multe căderi de ape.
Întinzându-se pe o distanță de circa 25 km, Cheile și Valea Latoriței oferă o priveliște de o frumusețe nebănuită, oferind și posibilitatea de a traversa munții prin Cheile Oltețului pentru a ajunge la Peștera Polovragi, la Mănăstirea Polovragi și de aici la Peștera Muierii.
Valea Latoriței și Munții Latoriței adăpostesc în pădurile de pin și fag o varietate de plante și animale.
Pentru protejarea speciilor rare, au fost create rezervații naturale precum: Iezerul Latoriței, Muntinu, Defileul Latoriței.
Flora din aceasta zonă cuprinde jnepeni, bujorul de munte, bulbucii de munte, angelica, floarea de colț precum si alte plante medicinale.
Din fauna văii nu lipsesc ursul brun, cerbul carpatin, capra neagră, râsul, lupul și căprioarele.
Punctele de atracție ale văii sunt:
Cascada Apa Spânzurată,
Piatra Fetii,
Lacul Petrimanu,
Lacul Galbenu,
Cascada Moara Dracilor,
Lacul Iezeru Latoriței,
Lacul Violeta.
În zona Complexului Turistic Tudor Petrimanu, se află mai multe lacuri artificiale (de acumulare) sau naturale (glaciare).
– Lacul Petrimanu – Lac de acumulare construit în anul 1977 care alimentează Lacul Vidra. Lacul Petrimanu se găsește la altitudinea de 1130 m, între Muntele Pristosul și Muntele Petrimanu, cu o suprafata de 17 ha și 48 m adâncime. Lacul se termina în Barajul Petrimanu, înălțime 50m. Transportul apei către Lacul Vidra (1300m) se face prin pomparea (ridicarea) apei printr-o galerie subterană în Munții Latoriței. Lacul Petrimanu este bogat în pește (păstrăv indigen sau curcubeu).
– Lacul Galbenu – Lac de acumulare care de asemenea alimentează Lacul Vidra. Se află în amonte de Lacul Petrimanu, la 1304 m altitudine, între Muntele Bălescu și Muntele Galbenu, având o suprafață de 17 ha și o adâncime de 49 m. Barajul Galbenu are o înălțime de 60 de metri iar apa se transportă către Lacul Vidra printr-o galerie subterană în Munții Latoriței prin cădere naturală (captare gravitațională).
– Lacul Vidra este un lac de acumulare situat pe râul Lotru, are o lungime de 8 Km, lățime maximă 1,4 km, suprafață 1240 ha și asigură alimentarea cu apă a hidrocentralei subterane CHE Lotru de la Ciunget – 510 MW (cea mai mare din țară).
– Lacul Iezerul Latoriței este un lac glaciar situat la cea mai mică altitudine din țară (1530 m). Se află în Rezervația naturală Iezerul Latoriței, are o suprafață de 0,8 hectare și o adâncime maximă de 1,5m.
– Lacul Violeta este un lac glaciar situat tot în Rezervația naturală Iezerul Latoriței alături de Lacul Iezerul Latoriței.
– Lacurile Iezerul Muntinului – sunt două ochiuri de apă de unde izvorăște Latorița.
– Lacul Călcescu (Gălcescu) este un lac glaciar, situat în Munții Parâng, la o altitudine de 1925 m. Are o suprafață de 3,2 ha și o adâncime maximă de 9,3 m. Lacul Călcescu (Gălcescu) este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezervație naturală (geologică, floristică si peisagistică).
Așa cum spuneam anterior vom reveni cu articole detaliate despre fiecare din aceste puncte de atracție.