Am întrebat mulți români, dacă vreți 100 de români, ce este ”țăstul”, dacă au auzit de acest lucru și la ce folosește. Aproape fără excepție, orășenii și tinerii tac chitic, fapt că ”țăstul” nu le spune nimic. Nu au auzit de așa ceva și, evident, nu știu la ce se folosește.
În multe locuri rescunoscut ca ”ţăst”, alte ori prezentat ca ”ţest”, clopotul care acoperă vatra pentru a găti cele mai îmbietoare mâncăruri face şi una dintre cele mai aromate pâini. Sub ţăstul minune se face pâinea la ţăst, se coace mălaiul într-o mămăligă de-ţi lasă gura apă şi se găteşte o saramură de pui de ţară ca în poveştile cu belşug împărătesc.
Ţăstul înlocuieşte cu succes orice cuptor de pâine pe care te gândeşti să-l construieşti în curte.
Ţăstul e bun pentru copt pâinea pe vatră şi nu numai. Închipuie-ţi cum fierbe înăbuşit sub clopotul de lut o raţă crescută în bătătură. Nu e nimic mai bun decât o masă copioasă care întrerupe din când în când şirul alimentaţiei controlate. Totul cu măsură, chiar şi măsura.
Ne-am gândit să vă prezentăm astăzi în rubrica de ”Tradiții și obiceiuri” cum se face pâinea în ţăst, cum se face un ţăst şi cine are ţăst de vânzare. Aflăm şi de singurul producător de pâine la ţăst omologat şi vedem cum se face ceea ce se spune a fi cea mai bună pâine.
Pâinea pe vatră, acoperită cu un ţăst cât căldura o face să crească, are un gust inconfundabil.
Se ştie de ea în principal în partea de sud a ţării. Îmi amintesc cum am mâncat prima dată în Oltenia pâinea de care urma să mă îndrăgostesc. Îmi amintesc curiozitatea, ţin minte nerăbdarea “să fie odată gata”. Şi când ţăstul a dezvăluit pâinea, culoarea galben-aurie a inundat încăperea. Era singurul lucru pe care îl vroiam, ca o baie de soare după o iarnă prea lungă. Aburii calzi dansau la fiecare bucată cât să te îmbie la mai mult, mai cald. Aroma mă lua pe sus ca în desenele animate şi ma cobora pe pământ într-un suspin de mulţumire.
Aşa îmi amintesc prima pâine în ţăst. Poate a fost mai bine de atât, dar nu vreau să se spună că exagerez. Cu tot cu aburii pâinii şi dincolo de aburii zaibărului, încă îmi amintesc raţa prajită în untură pregătită să se alăture pâinii cu aromă de gutuie.
Parcă ştia mamaie cum să se asigure că nu uit niciodată mirosul, gustul, căldura. Mamaie probabil ştie aceleaşi tactici folosite la marile hoteluri care te învăluie în parfumul – semnătură pe care ţi-l aminteşti de parcă ai retrăi experienţa. Pâinea la ţăst nu e doar hrană, e hrană pentru suflet.
Cum se face Pâinea în Ţest
De la simplele ingrediente până la pâinea crocantă la suprafaţă şi moale la interior, sunt nişte paşi uşori.
Nu degeaba bucuria stă în lucruri simple.
1. Pregăteşti aluatul simplu. Mai jos găseşti reţeta simplă de pîine în ţest şi alte reţete de încercat sub clopotul de lut.
2. Pregăteşti ţăstul. Aprinzi focul de sub ţest ca flăcările să încălzească clopotul de argilă căt creşte aluatul.
3. Pregăteşti locul unde urmează să aşezi pâinea. O măturică îndepărtează uşor cenuşa şi locul fierbinte aşteaptă coca de pâine.
4. Acoperi vatra cu ţestul şi strângi jarul încins în jurul ţăstului. Căldura se înteţeşte şi începi să simţi nerăbdarea.
Nu trece mult şi e gata. Pâinea nu poate rezista căldurii şi se transformă în experienţa aia pe care se merită să dai toţi banii. Se scoate (uşor să nu te arzi) şi se mănâncă. Am auzit că unii au răbdare să o acopere cu un prosop curat şi să o lase la răcit. Majoritatea nu au această răbdare.
* Prima folosire a unui ţăst trebuie să urmeze după ce ţăstul a fost în prealabil ars nu o dată, ci de două ori. Aşa, ca de bun venit.
* Focul de sub ţest se face cu vreascuri, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui uscate, din lujere de viţă de vie, pentru că ţestul se încălzeşte repede.
Ce este un Ţest
Ţestul este clopotul din argilă care se pune pe vatră şi coace mâncarea ca într-un cuptor.
Cel mai vechi ţăst descoperit pe teritoriul judeţului Olt – comuna Fărcaşele – datează din secolul al X – lea. El a fost găsit în anul 2002 în timpul săpăturilor arheologice organizate la Fărcaşu de Jos, cam la 50 m de cimitir, într-o locuinţă semiîngropată (sec. X–XI).”
Pe vremea când ţăstul era făcut în stil tradiţional din argilă şi balegă de cal, la care se adăugau fie paie, fie câlţi, pâinea în ţăst nu era la aşa mare căutare ca acum, dar era prezentă în multe gospodării. Imaginează-ţi că acum pâinea la ţăst ajunge pe masa oamenilor din toată ţara. Înainte să te gândeşti cum să faci singur un ţest, te gândeşti cine are ţest de pâine de vânzare.
George Dumitru este studentul care a transformat dorinţa de a mânca pâine la ţăst în afacere. Povestea celui care trimite prin curier ţesturi făcute în curtea bunicii ne inspiră. George ne-a ajutat să înţelegem mai bine cum stă treaba cu ţesturile L-am rugat pe George să ne lămurească: cum a început? de unde i-a venit ideea de a vinde ţesturi pentru pâine?
George ne-a dat mai mult decât destule detalii despre tot ce a însemnat pentru el aventura cu ţesturile româneşti.
Pentru că oamenii care comandă ţăsturi de la George Dumitru întreabă despre modul de utilizare, de întreținere, depozitare şi transport, pe site-ul www.TesturiPaine.ro aflăm răspunsuri la toate nedumeririle. Site-ul este, ca şi George, plin de informaţii utile despre ţesturi. Un exemplu: diametrul unui ţest e cam de 50 de centrimetri.
Mai aflăm şi cât costă un ţest pentru pâine: 200 de lei. Un preţ uşor de plătit pentru o aromă care te urmăreşte toată viaţa.
Așa că n-ar fi rău să faceți o investiție într-un țăst.