Ostrov este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța. Ostrov este o localitate din judeţul Constanţa, cu circa 6.000 de locuitori şi suprafaţa de 171.30 de kilometri pătraţi, care cuprinde şase sate: Ostrov (reşedinţa), Almălău, Bugeac, Esechioi, Galiţa şi Gârliţa.
Localitatea este traversată de șoseaua DN3. În trecut se numea Ada-Kariyesi.
Ostrov se află în partea de sud-vest a județului, în Lunca Dunării, pe malul drept al Dunării. Localitatea Ostrov are mai multe valențe. Este port fluvial. Are o suprafață importanță și un mare prestigiu și recunoaștere în privința culturilor de viță-de-vie. Este, totodată, punct de frontieră cu Bulgaria.
În continuare vă prezentăm 5 motive pentru a vizita localitatea Ostrov din Constanţa, mai ales că, dincolo de obiectivele indicate ai toate motivele să mergi acolo beneficiind de cazare excelentă, o masă foarte bine pregătită și mult divertisment.
1. Domeniile Ostrov
Podgoria Ostrov este situată în sud-vestul Dobrogei, în unghiul format de Dunăre şi graniţa cu Bulgaria, de-a lungul malului drept al Dunării, având 30 de kilometri lungime. O suprafaţă agricolă de 1.600 de hectare aparţine producătorului Domeniile Ostrov, cuprinzând un areal viticol de 1.200 de hectare (inclusiv centrele viticole Ostrov şi Lipniţa), 350 de hectare de livezi (caişi, piersici, meri, pruni, cireşi, vişini, nuci) şi 50 de hectare de legume (fasole, tomate şi alte plante cerealiere).
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
În anii trecuți, domeniile Ostrov au obţinut producții consistente de milioane de litri de vin de supercalitate şi afaceri de multe milioane de euro, iar Oana Belu şi Lucian Velciu, acţionarii firmei, făcând în paralel cu cultura viticolă să dezvolte și turismușl viticol care, după modelul altora, poate aduce beneficii serioase. La fructe, însă, creşterea va fi cu mult mai mare. Mai precis, patronii estimează că de la an la an producţia de fructe va crețște permanent , obținându-se cantități importante de caise, piersici şi prune, în creştere substanţială faţă de anii precedenți.
În ultimii doi ani au fost plantate zeci de hectare de livezi de piersici, nectrarini, cireşi, caişi şi pruni. Valoarea investiţiei constând în plante, sisteme de susţinere şi de irigare prin picurare. Vinificatoarele achiziţionate pentru cele două crame de la Ostrov şi Lipniţa au costat peste 300.000 de euro.
Producătorul de vinuri Domeniile Ostrov este patronat de omul de afaceri Horia Culcescu din anul 2001 şi reprezintă brandul sub care Ostrovit S.A. produce vinurile din podgoria Ostrov. Soiurile cultivate aici sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrach şi Rebo (vinuri roşii), respectiv Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel şi Crâmpoşie (vinuri albe).
Anul trecut, în topul vânzărilor a fost gama „Vinăria Ostrov”, cu sortimentul Sauvignon Blanc IG, iar cel mai de succes vin a fost Muscat Ottonel „Domeniile Ostrov Reserved”, care a obţinut medalia de aur la „International Wine Contest Bucharest 2012”.
Oana Belu şi Lucian Velciu
În perioada următoare, Domeniile Ostrov intenţionează să intre pe o piaţă nouă – cea a turismului viticol. În toamna anului viitor, pe Domeniile Ostrov ar urma să fie ridicată o nouă staţiune care va cuprinde un hotel de cinci stele, o pensiune de patru stele, un restaurant cu specific dobrogean, un centru de conferinţe, un complex de agrement ecvestru şi un aqua-park. Valorea totală a investiţiei este de cinci milioane de euro, mare parte din bani provenind din fonduri europene. Proiectul are şi o componenţă imobiliară – o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi a fost defrişată, parcele de 500 – 1.000 de metri pătraţi urmând să fie vândute către cei care îşi doresc o casă de vacanţă în mijlocul unei podgorii.
Tot pe Domeniile Ostrov există un muzeu de arheologie, etnografie şi arte, precum şi o tabără de artă contemporană, „Durostorum – Terasele Dunării”. Durostorum era o aşezare romană cu nume trac din vestul Dobrogei. Astăzi, Silistra (Bulgaria) acoperă aproape în întregime aşezarea civilă şi castrul roman. În zonă au fost descoperite bucăţi de ziduri, cărămizi ştampilate, inscripţii latine, terme, sigilii bizantine de plumb etc. Cei interesaţi pot vizita anual, în luna august, şantierul arheologic „Canabele castrului Durostorum” din viile Fermei 4 ale Domeniilor Ostrov, unde specialiştii Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa oferă lecţii de istoire interesante. Descoperirile arheologice din punctul Fermei 4 indică prezenţa canabelor (ateliere), vilelor (gospodării ale veteranilor), edificiilor termale, depozitelor, cuptoarelor de ars ceramică, necropolelor. Opaiţul cu chipul lui Dyonisos descoperit tot aici a devenit ulterior sigla Domeniilor Ostrov.
2. Cetatea Vicina (Păcuiul lui Soare)
Cetatea bizantină Vicina este un monument istoric de interes naţional, situată lângă localitatea Ostrov, pe insula Păcuiul lui Soare. Construită la data restaurării administraţiei bizantine la Dunărea de jos, Vicina este singură fortăreaţă a Imperiului Bizantin din Europa care a rezistat trecerii timpului. În 976, după moartea împăratului Ioan Tzimiskes, stăpânirea bizantină din sudul Dobrogei fusese înlăturată violent de bulgari, dar a revenit în jurul anului 1000, dovezile de vieţuire în incinta cetăţii fiind evidente.
Vicina, construită imediat după 971, a ocupat iniţial suprafaţa de 5-6 hectare şi probabil că avea formă trapezoidala. Istoricii atestă faptul că a avut rol de bază navală, fiind foarte importantă în timpul stăpânirii bizantine din Dobrogea.
Cetatea Vicina
Durabilitatea zidurilor cetăţii a fost dată de o tehnică specială folosită în timpul construcţiei, denumită substrucţie de lemn, care a fost folosită datorită poziţionării cetăţii pe un teren aluvionar. Zidurile sunt clădite din blocuri de piatră fasonate, iar poarta de pe latura nordică are influenţe bizantine evidente.
În urma unor cercetări arheologice începute în 1956 au fost descoperite câteva complexe deosebit de importante. Pe latura estică se află un debarcader cu diguri, dane etc., având lăţimea de 24 m şi fiind mărginit de două turnuri rectangulare; o poartă largă de 4 metri; o clădire cu absidă.
Păcuiul lui Soare
În prezent se mai vede 10-15% din cetate, iar în anii 50 era vizibială în proporţie de circa 25%. Apa o afectează din ce în ce mai mult, iar prin lucrările efectuate în timp pe Dunăre a fost accelerat procesul de eroziune. Soluţii pentru redresarea şi includerea cetăţii antice într-un circuit turistic există, însă acest lucru ar necesita un efort financiar uriaş.
Păcuiul lui Soare, insulă dunăreană pe care se află cetatea Vicina, unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona litoralului, este situată la 9 km în aval de Ostrov. Păcuiul lui Soare înseamnă istorie, nostalgie, plajă şi sălbăticie, fiind perfectă pentru cei care caută liniştea. Accesul pe insulă este posibil doar cu ajutorul localnicilor care deţin bărci, iar camparea este interzisă.
3. Mânăstirea Dervent
Mânăstirea ortodoxă Dervent este situată în satul Galiţa, la 133 de kilometri de Constanţa. Biserica mânăstirii este construită în stil bizantin, cu trei altare: paraclisul din stânga adăposteşte Crucea făcătoare de minuni şi are hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, iar paraclisul din dreapta este închinat fostului mare mucenic Gheorghe. Biserica principală are hramul „Sfânta Preacuvioasă Parascheva”. Ctitorul bisericii este preotul aromân Mihail Elefterie.
Mai multe lucruri interesante despre Mănăstirea Deervent poți afla din articolul nostru despre aceasta, publicat pe COLȚIȘOR DE ROMÂNIA:
https://coltisorderomania.ro/2020/06/22/povestea-impresionanta-a-manastirii-dervent/
Mânăstirea este astăzi una dintre cele mai înfloritoare dintre Dunăre şi mare, iar in apropierea sa se află cetatea Vicina, din care a fost adus în 1359 la Curtea de Argeş primul Mitropolit al Ţării Româneşti, Iachint.
4. Lacul Bugeac
Lacul Bugeac, cu suprafaţa de 1.434 de hectare, este situat în apropierea graniţei cu Bulgaria, la limita dintre judeţele Constanţa şi Călăraşi, fiind accesibil de pe DN3, între localităţile Ostrov şi Lipniţa.
Cel mai sudic din seria limanelor fluviatile, lacul Bugeac prezintă maluri înalte şi abrupte care pot atinge până la 30 m înălţime şi are legătură cu Dunărea, existând un stăvilar care reglementează schimbul de ape. În partea vestică a lacului există o fâşie de pământ înaltă şi stâncoasă, iar pe versantul drept se află o grotă neexplorată turistic, formată în depozitele fosilifere din această zonă.
Lacul Bugeac
Pe lacul Bugeac se poate pescui ziua în schimbul unor taxe, astfel: 100 de lei (zi lumină), preţ care acoperă o cantitate de 10 kg de peşte; 300 de lei (24 de ore) – pot fi reţinute toate capturile dacă îndeplinesc anumite condiţii; 500 de lei (weekend) – pot fi reţinute toate capturile dacă îndeplinesc anumite condiţii. Numărul de lansete/undiţe nu trebuie să depăşească 5 de persoană, iar greutăţile minime admise pentru peşte sunt: crap – 1100 g, şalău – 1000 g, caras – orice greutate. Crapul cu greutate mai mare de 4 kg va fi eliberat imediat fără a fi rănit. Somnii nu se pescuiesc. Pescarii trebuie să aibă asupra lor pungi pentru gunoi, cleşti pentru scos acele de pescuit, instrumente pentru cântărire, mincioc, juvelnic.
5. Peştera Sfântului Andrei
Sub denumirea Peştera Sfântului Andrei este cunoscut aşezământul religios dn Dobrogea situat în apropierea localităţii Ion Corvin din judeţul Constanţa. Acesta este construit în jurul unei peşteri în care, potrivit tradiţiei populare, a trăit şi a creştinat Sfântul Apostol Andrei. Peştera se află la mai puţin de 2 km de „Cişmeaua Mihai Eminescu”, la apoximativ 4 km de şoseaua Constanţa – Ostrov.
Mai multe lucruri despre Mînăstirea Sfântului Apostolului Andrei și despre peștera cu același nume poți afla citind articolul nostru de pe COLȚIȘOR DE ROMÂNIA:
https://coltisorderomania.ro/2020/02/02/pestera-sfantului-apostol-andrei-bethleem-ul-crestinismului-romanesc/